Timişoara vrea şcoli duale, după model nemţesc

‘Astăzi dăm un semnal foarte clar către copii şi către familiile copiilor, că şcoala profesională le poate oferi o alternativă de viitor excepţională. Înainte de Revoluţie era o mândrie să fii un bun medic, un bun inginer sau profesor, un bun strungar sau un bun lăcătuş. Într-o societate capitalistă corect aşezată, trebuie să fie o mândrie să ai orice meserie, cu capacitatea de a o practica, însă, cu profesionalism’, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Subliniind că nu toţi adolescenţii au talentul sau posibilitatea de a urma forme de învăţământ liceal teoretic, primarul a făcut apel la părinţii acestora, pe care-i asigură că învăţământul profesional este o alternativă excelentă pentru viitorul copiilor lor.

În opinia sa, marea greşeală care a dus la evitarea şcolilor profesionale şi, în cele din urmă, la depopularea lor de către elevi şi la absenţa meseriaşilor de pe piaţa forţei de muncă nu s-a produs întâmplător, ci a fost rezultatul unor interese de afaceri ale celor care, după Revoluţie, au exploatat vidul de legislaţie şi apoi noua legislaţie privind învăţământul superior privat.

‘Din păcate, s-a dezvoltat la un moment dat, necontrolat, întregul învăţământ superior, au apărut o mulţime de universităţi de stat, a crescut foarte mult numărul de locuri la toate universităţile, au apărut şi universităţi private şi pentru toate acestea la un loc a fost nevoie de absolvenţi cu Diplomă de Bacalaureat, reducând până la desfiinţare segmentul de şcoală profesională şi ducând examenul de Maturitate la unul neserios, ani la rând’, a detaliat Robu.

Potrivit prof. dr. Cornel Petroman, inspector şcolar general Timiş ‘cam două treimi din numărul total al elevilor de dinainte de 1989 urma calea profesională şi doar o treime urmau un liceu teoretic sau de altă natură’. ‘După Revoluţie, proporţia s-a inversat. În final, cu câţiva ani în urmă, s-a desfiinţat cu totul şcoala profesională în ideea că toţi elevii trebuie să urmeze cursurile liceale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cornel Petroman.

Peter Hochmuth, preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri Germani (germani, austrieci şi elveţieni) din Timişoara, a subliniat că toţi investitorii vorbitori de limbă germană din zonă susţin proiectul semnat luni.

‘Noi avem deja, de un an, la Colegiul ‘Ferdinand’ din Timişoara o clasă care merge cu succes şi care pregăteşte elevii pentru meseriile de electricieni şi electromecanici, iar din acest nou an şcolar mai deschidem două clase acolo şi mai o clasă la Colegiul Bănăţean. La MIU avem oferta de experţi în administraţie. Avem şcoli şi destule firme care au nevoie de mână de lucru, dar până acum nu avem suficient de mulţi copii’, a declarat Hochmuth.

Din această toamnă, Clubul oferă 80 de locuri în sistemul de şcoală duală/profesională cu durata de 2-3 ani, care va da şansa tinerilor la o carieră în firmele multinaţionale din zonă.

La întâlnire a fost prezent şi noul consul al Germaniei la Timişoara, Wolf Maruhn.

‘Pactul semnat astăzi are o importanţă deosebită, care nu trebuie minimalizată, pentru că aduce ceva nou şi le aduce o alternativă tinerilor din această zonă. Sistemul de educaţie dual şi-a dovedit valoarea în Germania, unde formează tineri foarte bine pregătiţi teoretic şi practic şi este demn de urmat’, a afirmat Maruhn.

Diplomatul a adăugat că există iniţiative ale Guvernului Federal German de a exporta acest sistem şi în alte ţări, dar depinde de modul în care va fi recepţionat.