Toni Popescu (Sanitas): Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme. O gardă este foarte prost plătită. Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată

El a declarat pentru Agerpres că nu trebuie inventate soluţii noi, ele există deja în Europa, trebuie doar adaptate la sistemul românesc.

„Medicii nu mai vor să facă gărzi pentru că sunt foarte multe probleme. De exemplu, o gardă poate ajunge la 30 de ore şi poate şi mai mult. O gardă este foarte prost plătită, vechimea nu îţi este pusă pentru că vechimea unei zile de muncă este maxim 12 ore”, a afirmat dr. Toni Popescu, preşedintele Diviziei Medici din cadrul Federaţiei Sanitas.

Potrivit acestuia, programul normal de lucru al unui doctor este de la ora 08:00 la 14:00, iar dacă este de gardă continuă de la ora 14:00 şi se încheie a doua zi dimineaţă, la ora 08:00, când trebuie să rămână la spital şi să intre la programul normal.

„Adică nu poţi să pleci acasă după gardă, trebuie să rămâi ziua următoare la program ca să îţi iei salariul. Altfel trebuie să recuperezi în weekend. Şi asta înseamnă de astăzi dimineaţă până a doua zi, la ora 14:00, sau mai târziu, tu să stai în spital, să operezi, să vezi urgenţele. (…) Sunt 30 de ore în care operezi, consulţi în gardă, consulţi pe secţii, poate să fie cazul să şi reintervii, ai urgenţele, trebuie să recomanzi analize, să recomanzi imagistică”, a explicat reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas.

Acesta admite că unui medic care lucrează 30 de ore îi poate fi afectată direct capacitatea de concentrare.

„În clipa în care oboseala vine asupra personalului medical, că despre asta e vorba, iar medicul stă cel mai mult într-un spital, randamentul lui nu mai este acelaşi, concentrarea lui nu mai este aceeaşi. (…) Dumneavoastră v-ar conveni să ajungeţi la spital şi să fiţi consultat de un medic care lucrează de 24 de ore, care n-a dormit, e frânt de oboseală şi de somn?, a precizat reprezentantul Sanitas.

Medicii atrag atenţia că gărzile sunt slab plătite, iar sporurile sunt calculate la nivelul anului 2018, deşi legea prevede raportarea la salariile actuale.

„Problema e că suntem plătiţi la salariul din 2018 şi atunci omul nu vrea să-şi distrugă sănătatea pe acele salarii foarte mici. Să ştiţi că şi la asistenţi, şi la restul personalului este aceeaşi problemă. Pentru că nu există medic într-un spital de urgenţă fără echipa lui. Asistenţii, infirmierii, brancardierii, personalul TESA care ne face salariile, care au grijă că dacă se sparge caloriferul să nu inunde clădirea. Deci toată lumea asta la un loc este o echipă. Sporurile sunt la nivelul anului 2018. Aici este anomalia. Pentru că în lege spune foarte clar: trebuie să ai sporurile la salariul în plată. De aceea lumea e nemulţumită”, explică reprezentantul Sanitas.

Ministerul Sănătăţii cunoaşte situaţia, spune el, şi analizează propuneri de reformă, printre care introducerea gărzilor de 12 ore, un model aplicat deja în majoritatea statelor europene. „Am vorbit cu domnul ministru (Alexandru Rogobete – n.r), ştie problema. De aceea şi vine cu propunerile acestea, pe care le-a făcut şi la recomandarea noastră, a Federaţiei Sanitas. Trebuie să revină totuşi în matcă lucrurile astea. Nu trebuie să inventăm soluţii noi. Ele există deja în Europa. Trebuie doar adaptate la sistemul românesc”, afirmă dr. Popescu.

El consideră că garda de 12 ore ar reduce epuizarea personalului medical şi ar creşte calitatea îngrijirii acordate pacienţilor.

„Garda de 12 ore nu este o invenţie românească. Garda de 12 ore este în toată Europa civilizată. (…) Am fost în Vest, am fost în Spania, am fost în Italia, în Danemarca, în Belgia şi am văzut sistemul, am pus cap la cap şi am venit cu această propunere încă din 2023 către Ministerul Sănătăţii”, spune Toni Popescu.

În ţările europene, „pacientul este al spitalului”. „Numai că acolo numele medicului curant de pe foaie, aşa cum ştiţi ‘eu sunt internat la cutare’, nu există pentru că pacientul este al spitalului. Şi în România pacientul trebuie să fie al spitalului. El va beneficia de servicii mult mai complexe nefiind un nume, un medic, nominalizat pe foaie. Astfel, colegul medicului nu poate să zică: ‘A, la pacientul ăla nu mă uit’ sau ‘Aoleu, trebuie să mă duc la spital să văd pacientul’. Pacientul este al spitalului. De aceea merge treaba în Occident. Şi de aceea ai second opinion gratuit. La noi, dacă vrei un second opinion de la un alt medic trebuie să alergi până la alte spitale. Pe când acolo în străinătate e simplu: în gardă te vede un medic, pe secţie te vede alt medic, în blocul operator te operează alt medic. Dacă ai tu pretenţia la un medic anume, se numeşte coplată. Şi plăteşti. Nu te mai duci la privat. Plăteşti spitalului de stat, care face şi el nişte bani, şi care îi dă şi medicului care e dorit de pacientul respectiv. Poate să fie un leu, poate să fie zece lei, poate să fie o sută de lei, suma nu trebuie să fie ceva astronomic”, arată dr. Popescu.

O altă problemă semnalată tot mai des este lipsa personalului, care face imposibilă aplicarea imediată a noilor modele de organizare în toate spitalele. În special în unităţile din provincie, medicii sunt nevoiţi să acopere mai multe specialităţi, fără sprijinul necesar, ceea ce creşte riscul de malpraxis.

„Gândiţi-vă că ei (medicii – n.r.) lucrează 24 de ore şi în acelaşi timp poate nu ai echipă completă cu care să lucrezi. Vă dau un exemplu simplu: eşti chirurg într-un oraş de provincie, ai nevoie de un consult cardiologic şi nu ai cardiolog în gardă. Eşti suspect şi susceptibil de malpraxis”, subliniază medicul.

Reprezentantul Sanitas mai atrage atenţia că burnoutul şi alte boli nu sunt recunoscute oficial în România ca fiind profesionale, deşi numărul concediilor medicale şi al afecţiunilor grave în rândul cadrelor sanitare, şi nu numai, este în creştere.

„Şi la mine în spital sunt foarte mulţi medici cu probleme de sănătate, începând cu hipertensiune, diabet şi alte patologii. Hernia de disc, care e o boală profesională, care, culmea, în România, în sistemul de sănătate nu este recunoscută. Nu este recunoscută pentru că nimeni nu s-a ocupat de subiectul ăsta, dar noi, Federaţia Sanitas, o să iniţiem un program acum de recunoaştere a bolilor profesionale din sănătate. Şi noi suntem oameni. Burnoutul n-a fost recunoscut în România (ca boală profesională), el este considerat un sindrom. Sperăm că la un moment dat să fie recunoscut”, afirmă reprezentantul sindical.

Întrebat ce îi determină pe medici să accepte această situaţie de atâta timp, el răspunde că ”este ca reflexul Pavlov aici”.

”Dacă ei aşa ştiau să facă, aşa au făcut. Între timp s-au mai luminat, am apărut şi noi, Federaţia Sanitas, cu Divizia de Medici şi uşor, uşor, cineva a început să vorbească. Vedeţi că medicii tot din acelaşi reflex refuză să vorbească, refuză să iasă. De-abia acum au început să-şi pună păsurile şi să-şi arate nemulţumirea. Dar ea mocnea de mult timp. Pentru că atunci când tu eşti la spital 30 de ore azi, 30 de ore peste 3 zile, 30 de ore peste alte 4 zile şi vezi că acasă copilul îţi creşte şi tu nu apuci să participi la educaţia lui, să te bucuri de el. Ştiţi câte zile de concedii au de recuperat nu numai medicii? Şi nu numai ei. Tot personalul din spitale are zeci de zile de concedii de recuperat, de libere de luat şi nu au cum să le ia pentru că nu are cine să îi înlocuiască”, avertizează reprezentantul Sanitas.

Sindicatele cer respectarea legislaţiei muncii, plata corectă a orelor suplimentare, actualizarea sporurilor şi angajarea de personal. În lipsa unor măsuri concrete, atrag atenţia că spitalele riscă blocaje majore, iar pacienţii vor fi cei mai afectaţi.

„Pentru că despre asta e vorba. Nu poţi să lucrezi cu jumătate din oameni şi să le ceri să răstoarne munţii şi să facă un om cât doi. Nu se poate. Medicina costă bani în toată lumea. Medicina este o chestie scumpă pe care guvernul oricărei ţări care se respectă o apreciază şi o plăteşte la justa valoare. Este medicaţia, sunt aparatele, este modernizarea, sunt clădirile. Am auzit că multă lume se plânge de salariile medicilor. Dacă şi 10.000 de lei la un medic chirurg, cu 25 de ani de experienţă, sunt bani mulţi… Vă spun eu, 10.089 de lei are un medic primar gradaţia 5. E cel mai mare grad în Medicină. Dacă asta vi se pare un salariu mare, să mă ierte Dumnezeu, nu mai spun răspunderea pe care o are medicul”, a conchis reprezentantul Diviziei Medici din cadrul Sanitas.