BREXIT: Europa cere Marii Britanii să lanseze cât mai repede procedura de ieşire

Premierul David Cameron şi-a prezentat demisia, cu efect din octombrie. Mai mulţi lideri eurosceptici din UE au cerut referendumuri similare celui organizat în Marea Britanie. Liderii UE cer guvernului Marii Britanii să respecte decizia poporului şi să îi dea curs cât mai rapid posibil, "indiferent cât de dureros va fi acest proces". "Orice întârziere ar prelungi fără rost incertitudinea. Avem reguli să trecem peste acest proces în mod ordonat. Articolul 50 al Tratutului UE (de la Lisabona - n.r.) stabileşte procedura care trebuie urmată dacă un stat membru decide să părăsească Uniunea Europeană", se arată în declaraţia celor patru preşedinţi. Până la materializarea Brexitului, Marea Britanie rămâne stat membru UE cu drepturi şi obligaţii depline. Rezultate referendum:48% pentru rămânerea în UE (16.141.241 voturi) şi 52% pentru ieşirea din UE (17.410.742 voturi).
Economica.net - mie, 22 iun. 2016, 21:01
BREXIT: Europa cere Marii Britanii să lanseze cât mai repede procedura de ieşire

Declaraţie comună a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Mark Rutte, premierul Olandei şi deţinător al preşedinţiei rotative a Consiliului UE, şi Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene

Liderii UE cer guvernului Marii Britanii să respecte decizia poporului şi să îi dea curs cât mai rapid posibil, „indiferent cât de dureros va fi acest proces”. „Orice întârziere ar prelungi fără rost incertitudinea. Avem reguli să trecem peste acest proces în mod ordonat. Articolul 50 al Tratutului UE (de la Lisabona – n.r.) stabileşte procedura care trebuie urmată dacă un stat membru decide să părăsească Uniunea Europeană”, se arată în declaraţia celor patru preşedinţi.

Până la materializarea Brexitului, Marea Britanie rămâne stat membru UE cu drepturi şi obligaţii depline.

Cei patru oficiali anunţă de asemenea că acordul obţinut la începutul anului de David Cameron, trâmbiţat drept „statut special” pentru Marea Britanie în UE, nu va mai produce niciun efect şi „încetează să mai existe”. „Nu va exista nicio renegociere”, subliniază declaraţia UE.

În final, liderii UE afirmă că orice acord care va fi negociat pe viitor de Europa cu Marea Britanie, ca ţară terţă, „trebuie să reflecte interesele ambelor părţi şi să fie echilibrat în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile”.

Joi, 23 iunie, a avut loc referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Rezultatele parţiale după numărarea voturilor din toate cele 382 de circumscripţii electorale situaţia arată astfel: 48% pentru rămânerea în UE (16.141.241 voturi) şi 52% pentru ieşirea din UE (17.410.742 voturi). Prezenţa la vot la referendumul din Marea Britanie privind ieşirea sau rămânerea în Uniunea Europeană a fost de 72,1%. 

David Cameron a anunţat înaintea referendumului faptul că, în cazul unui vot în favoarea părăsirii Uniunii Europene, ar activa, fără întârzieri nejustificate, articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, prin care s-ar iniţia procesul de ieşire din Uniunea Europenă. George Osborne, ministrul britanic de Finanţe, a sugerat că acest lucru ar putea să întâmple în termen de două săptămâni după referendum.

Referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE a apărut în urma disputelor politice interne. Pentru a-şi asigura susţinerea în parlament în contextul ascensiunii unui puternic curent eurosceptic în propriul Partid Conservator, premierul David Cameron a promis, în 2013, că, dacă va câştiga un nou mandat la alegerile generale din 2015, va negocia „o nouă înţelegere” cu UE şi va organiza apoi un referendum pentru a le permite britanicilor să se pronunţe asupra apartenenţei la blocul european. Disidenţii din Partidul Conservator şi euroscepticii formaţiunii anti-imigranţie UKIP aminteau atunci că ultimul referendum din Marea Britanie privind UE a avut loc în 1975.

Unii comentatori şi politicieni acuză comportamentul iresponsabil al premierului britanic, care a reuşit să transforme o problemă internă, de partid, într-un eveniment care ar putea zgudui din temelii ordinea mondială şi ar putea declanşa o nouă criză economică, inclusiv la el în ţară.

Uniunea Europeană este un parteneriat politic şi economic la care aderă în prezent 28 de ţări. A prins rădăcini după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru încurajarea cooperării economice în vederea reconstrucţiei, cu scopul pe termen lung de a dezvolta legături comerciale puternice între state vecine, în ideea că interdependenţa economică va descuraja noi războaie în Europa.

Astăzi, facem parte din „piaţa unică internă” – adică o singură economie din punct de vedere comercial şi al liberei circulaţii a forţei de muncă – iar UE a devenit o forţă redutabilă în politica externă: spre exemplu, negociază tratate cu ţări terţe în numele tuturor statelor membre. A luat naştere moneda unică europeană, euro, adoptată până acum de 19 ţări UE. Comisia Europeană, „guvernul” UE de la Bruxelles, are vaste prerogative în reglementarea chestiunilor de protecţia mediului, drepturile consumatorului, transporturi, concurenţă şi altele.

Marea Britanie are un statut special în UE, optând încă din 1992 să nu subscrie la acordul Schengen de abolire a frontierelor naţionale şi la uniunea economică şi monetară, care are ca pilon de bază moneda euro.

La începutul acestui an, David Cameron a anunţat că a negociat cu succes noi privilegii pentru Marea Britanii în UE şi a convocat pentru 23 iunie referendumul privind apartenenţa la UE. Concesiile obţinute de premier de la Uniune au fost criticate de eurosceptici drept insuficiente, irelevante în raport cu schimbările de care ar fi nevoie în opinia lor.

___________________________________________________________________________

Ce concesii a obţinut Cameron de la UE

Ajutoare de creştere a copilului – Cameron a vrut să blocheze posibilitatea ca imigranţii din UE care lucrează în Marea Britanie să poată trimite în ţara de origine banii obţinuţi drept ajutor social pentru creşterea copilului. Nu şi-a atins scopul în totalitate, dar a obţinut un nou mod de calcul al ajutorului pentru creşterea copilului, în funcţie de nivelul de trai din ţara de origine şi nu în funcţie de costurile vieţii în Marea Britanie.

Ajutoare sociale pentru imigranţi – Cameron a vrut să reducă semnificativ prestaţiile sociale pe care le pot solicita persoane din UE care vin să lucreze în Marea Britanie pe salarii mici, pentru a descuraja migraţia masivă. A obţinut doar o întârziere: cei care merg la muncă în Marea Britanie pe bani puţini nu vor putea cere în primă fază facilităţi fiscale şi prestaţii sociale, însă drepturile lor vor fi extinse cu cât trăiesc mai mult acolo.

Lira sterlină – David Cameron a reiterat că Marea Britanie nu va adopta niciodată moneda euro şi a obţinut asigurări de la ţările din zona euro că nu vor discrimina în niciun fel Marea Britanie şi că, în cazul în care vor fi folosiţi vreodată bani britanici pentru un bailout în eurozonă, fondurile vor fi rambursate integral.

Statut special pentru cartierul financar londonez – Londra este al doilea mare centru financiar global şi de departe cel mai puternic din Europa, lucru posibil în mare măsură datorită faptului că funcţionează departe de reglementările dure impuse asupra industriei financiare în zona euro.

Suveranitate – UE acceptă poziţia fermă a Marii Britanii că nu vrea să adere principiului „uniunii tot mai strânse”, adică federalizării Europei. Excepţia invocată de Marea Britanie va fi inclusă într-o viitoare modificare a tratatului UE. Cameron a obţinut şi un sistem de „cartonaşe roşii” prin care parlamentele şi guvernele naţionale vor avea posibilitatea să blocheze directive europene nedorite, prin acţiuni coordonate. Dacă 55% din parlamentele naţionale din UE vor respinge o anumită directivă UE, aceasta nu va fi aplicată, ci va trebui rediscutată.)

Discursul lui David Cameron din pre-ziua votului

 

____________________________________________________________________________

Ce spun sondajele

Potrivit celor mai recente sondaje, scorul este foarte strâns. Tabăra Remain a câştigat teren în ultimele zile, după ce săptămâna trecută rămăsese în urmă, însă diferenţa este infimă şi cu mult sub procentajul indecişilor. Referendumul va fi decis de indecişi. Împătimiţii de jocuri de noroc şi pieţele financiare au pariat în ultimele zile că Marea Britanie nu va ieşi din UE.

Cine vrea ca Marea Britanie să iasă din UE şi de ce

Cap de afiş în tabăra Leave este UK Independence Party (UKIP), partidul eurosceptic, naţionalist, anti-imigraţie care în urmă cu câţiva ani îi demoniza pe românii şi bulgarii care merg la lucru acolo. UKIP a câştigat aproape 4 milioane de voturi (13%) la ultimele alegeri şi are ca prioritate pe agendă ieşirea Marii Britanii din UE. Discursul UKIP se bazează pe atacuri la adresa imigranţilor, care „fură” locurile de muncă şi diluează identitatea naţională.

Aproximativ jumătate dintre parlamentarii Partidului Conservator al premierului David Cameron, inclusiv cinci miniştri din guvern, s-au alăturat taberei Leave, împreună cu o mână de parlamentari al Partidului Laburist.

Pe lângă exploatarea temei imigraţiei, campania Leave susţine că UE impune prea multe reglementări asupra companiilor, încetinind dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă. Aparent paradoxal, marea majoritate a companiilor şi băncilor din Marea Britanie, şi din alte ţări, îi sfătuiesc pe alegători să rămână în UE.

O altă temă de bază a campaniei pentru Brexit este suveranitatea: campania Leave militează împotriva reglementării vieţii britanicilor de la Bruxelles.

Un alt argument de bază al celor care vor să iasă din UE este cel al contribuţiilor la bugetul comunitar. Marea Britanie este una dintre cele 10 ţări bogate care plătesc la bugetul UE mai mulţi bani decât primesc înapoi.

Cine vrea ca UK să rămână în UE şi de ce

Premierul David Cameron, iniţiatorul circului Brexit, este principala figură a campaniei pentru rămânerea în UE. 16 miniştri din cabinetul său i s-au alăturat. Partidul Conservator, pe care îl conduce, a ales calea neutralităţii în campanie, însă Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, alături de SNP, Plaid Cymru şi Liberal-Democraţi, fac campanie pentru a rămâne în UE. Celelate state membre UE, în frunte cu Franţa şi Germania, i-au rugat de asemenea pe britanici să voteze cu Europa, iar un îndemn similar a venit şi de peste Ocean, de la preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.

Marea majoritate a companiilor, băncilor şi liderilor de afaceri din Marea Britanie şi din lume au făcut de asemenea apel la continuitate, iar pieţele financiare sunt pregătite pentru situaţie de forţă majoră în cazul în care rezultatele referendumului anunţă Brexitul.

Campania pentru rămânerea în UE susţine că Marea Britanie are de câştigat de pe urma statutului de stat-membru. Poate face afaceri mai uşor în celelalte ţări UE, iar marea majoritate a imigranţilor atraşi sunt tineri cuminţi care vor să muncească, plătesc taxe şi îşi aduc contribuţia la creşterea economiei. Proponenţii votului pentru UE consideră de asemenea că Marea Britanie va pierde din influenţă pe scena globală dacă va ieşi din Europa unită.

________________________________________________________________________________________

S-a mai auzit aşa ceva?

Ne amintim cu amărăciune de zilele Grexitului, când criza datoriilor de stat ameninţa cu expulzarea unei Grecii falimentare din zona euro şi din UE. S-a terminat cu bine. Nicio ţară nu a ieşit până acum din UE, însă Groenlanda, teritoriu autonom administrat de Danemarca, a părăsit Uniunea Europeană prin referendum în 1982, după ce câştigase mai multă independenţă administrativă. Alegătorii din Groenlanda au votat atunci 52% – 48% pentru a ieşi din UE, iar exitul s-a materializat la 1 ianuarie 1985, după o perioadă de negociere politică.

Se estimează că Brexitul va dura cel puţin doi ani dacă va fi votat joi de britanici, timp în care guvernul şi parlamentul din Marea Britanie ar trebui să conceapă şi să aprobe legislaţia necesară şi să negocieze calendarul şi condiţiile exitului cu UE. În acest timp, Marea Britanie ar continua să fie sub incidenţa tratatelor şi legilor europene, fără a avea mai însă un cuvânt de spus în privinţa lor. Iar unii susţinători ai campaniei Remain cred că un eventual rezultat favorabil taberei Leave ar putea declanşa un val de imigranţi din UE care se vor grăbi să ajungă în Marea Britanie înainte de Brexit.

Referendumul are caracter consultativ şi nu se ştie dacă va avea vreun efect legal, însă este puţin probabil ca vreun parlamentar sau partid să ignore vădit voinţa poporului. O portiţă în proces ar fi dizolvarea parlamentului, declanşarea alegerilor anticipate şi asumarea de către un partid sau o alianţă politică a promisiunii că va păstra Marea Britanie în UE. Mandatele parlamentare obţinute în alegerile generale sunt literă de lege, iar referendumul nu.

Independenţa Scoţiei şi o răzgândire istorică

Scoţienii au anunţat deja că vor convoca un nou referendum pentru declararea independenţei faţă de Marea Britanie dacă se va ajunge la Brexit. Scoţia vrea să rămână în UE, eventual să adopte şi euro.

Chiar dacă Marea Britanie iese într-un final din UE, în urma referendumului de joi, Londra se poate răzgândi oricând şi poate reporni procesul de aderare.

Perspectiva narcisistă: ce ar însemna Brexitul pentru România

Un vot în favoarea Brexitului ar declanşa tensiuni pe pieţele financiare şi, în primul rând, incertitudine. Leul s-ar devaloriza faţă de euro, costurile datoriei de stat ar creşte, însă aceste efecte sunt de aşteptat pentru orice economie emergentă în vremuri tulburi. Ar putea fi afectate şi investiţiile, iar statutul legal al companiilor britanice cu afaceri aici şi a firmelor româneşti care vând în Marea Britanie ar deveni unul incert. Sute de mii de români muncesc în Marea Britanie, mulţi cu familiile.

Pe termen lung, un Brexit are potenţialul să declanşeze o criză de proporţii în UE. Sondaje efectuate în mai multe ţări din Europa de Vest în ultima perioadă arată că ieşirea Marii Britanii din UE ar putea declanşa referendumuri similare şi în alte state, punând sub semnul întrebării însăşi existenţa Uniunii Europene.

Indiferent de rezultatul de joi, curentele naţionalist-eurosceptice au câştigat enorm în ultima vreme şi vor fi propulsate în continuare dacă în dreptul votului Leave va apărea un procentaj consistent.

România a avut enorm de câştigat de pe urma aderării la UE, iar destabilizarea Europei ar fi cea mai proastă veste pentru noi, economic şi politic. Europa este principala piaţă de export a României şi principalul investitor străin, milioane de români au plecat la muncă în ţările UE, de unde trimit acasă miliarde de euro, iar din punct de vedere al politicii externe nu ne putem lipsi de avantajele de a fi reprezentaţi pe scena globală de UE şi NATO.

Citeşte şi: Vineri, după Brexit, cursul s-ar putea întoarce la nivelul de 4,50 lei/euro sau leul s-ar putea deprecia cu circa 5%

Surse: BBC, Reuters, Bloomberg, ECONOMICA.NET

Te-ar mai putea interesa și
Declaraţia unică: mai aveţi două săptămâni în care o puteţi trimite la Fisc fără să fiţi amendaţi. Răspunsuri la cele mai importante întrebări despre formular
Declaraţia unică: mai aveţi două săptămâni în care o puteţi trimite la Fisc fără să fiţi amendaţi. Răspunsuri ...
Persoanele fizice care estimează că veniturile extrasalariale încasate în 2021 depăşesc plafonul de 12 salarii minime pe economie trebuie să le declare la Fisc, prin intermediul declaraţiei......
Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Inflaţie 3,7% şi creştere economică 5,2%. Deficit bugetar sub 7,2%, în funcţie de ce va fi la rectificările bugetare
Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Inflaţie 3,7% şi creştere economică 5,2%. Deficit bugetar sub 7,2%, în funcţie de ...
Publicarea calendarului şedinţelor BNR este un aspect de normalitate, dar majorarea inflaţiei la 3,3%  până în septembrie ...
Impact Developer a luat două credite de la Libra Bank de peste 13 milioane de euro
Impact Developer a luat două credite de la Libra Bank de peste 13 milioane de euro
Impact Developer & Contractor a semnat două contracte de credit ipotecar pentru investiţii imobiliare cu Libra Internet ...
Bittnet a primit din partea ASF aprobarea pentru folosirea documentului de înregistrare universal
Bittnet a primit din partea ASF aprobarea pentru folosirea documentului de înregistrare universal
Bittnet Systems a primit aprobare din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru utilizarea documentului ...