Transparența și independența BNR: ca în Africa

Dan Popa a citat acest studiu în forma sa de working paper încă din septembrie anul trecut, dar lucrarea este inclusă acum în International Journal of Central Banking, revistă la care presupun că și „Școala de la BNR” are abonament și poate, astfel, va socoti că este oportun să transmită o reacție. Dacă nu cumva a plecat în vacanță…

România stă prost în acest clasament, sub media europeană. Am spus prost? De fapt, foarte prost, BNR fiind practic surclasată de băncile naționale ale unor țări ex-comuniste, depășită chiar și de Albania. O scurtă explicație pentru a interpreta corect graficele care urmează. Dincer și Eichengreen calculează un indice al transparenței care poate lua valori între 0 și 15; cu cât indicele este mai mare, cu atât mai transparentă și mai independentă este banca centrală. O bancă centrală primește maxim 3 puncte pentru fiecare din cele 5 criterii de evaluare, explicate extrem de clar în Anexa 1:

• Transparența politică: se referă la relația bancă centrală – guvern, la formularea obiectivelor și a priorităților de politică monetară;
• Transparența economică: se referă la modelele folosite de banca centrală pentru a implementa politica monetară;
• Transparența procedurală: se referă la informarea publicului larg în legătură cu maniera în care se iau deciziile de politică monetară;
• Transparența decizională: se referă la anunțarea și explicarea deciziilor de politică monetară;
• Transparența operațională: se referă la autoevaluarea măsurilor luate.

Informațiile necesare calculării punctajului sunt luate de pe pagina de internet a băncilor centrale, din rapoartele lor anuale sau din alte publicații indexate de FMI.

În cazul României indicele transparenței băncii centrale are valoarea 7,5, în vreme ce Ungaria are 13,5, Cehia – 12, Polonia – 9. Albania are 8, iar media europeană este de 8,4. Observați vă rog extrem de mic (1,5) pe care BNR l-a obținut până în anul 2001.

Vreți să ne comparăm cu cele mai transparente bănci centrale? Mai exact cu banca centrală a Suediei care are un scor de 14,5? Sau cu Banca Noii Zeelande care adună 14 puncte? Nu cred. Să-i lăsăm, pe vecinii noștri unguri (locul 3 în lume) și cehi să se raporteze la aceste performanțe. BNR este atât de lipsită de transparență și independență încât ne putem compara doar cu băncile centrale ale unor state africane. De fapt, ca să fim drepți până la capăt, dacă calculăm media indicelui transparenței pe întreaga perioadă analizată, vedem că BNR (5,11) este întrecută și de celebra bancă centrală din Botswana (5,73) și de cea din Namibia (5,61); dintre exemplele alese doar Ghana, cu o medie de 5,03 are o performanță mai slabă.

Citeşte textul integral 

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București.