Insectar la Ministerul Finanţelor: Orban a numit şefi pe domenii cheie ale României exclusiv pe criterii politice

Revoluţia administrativă promisă de premierul Orban la învestire ia note bizare la Ministerul Finanţelor. Au fost deja numiţi trei secretari de stat cu trecut controversat în politică şi afaceri. Ei i-au înlocuit, teoretic, pe cei numiţi de PSD şi demişi în efortul lui Orban de "depesedizare"a administraţiei. Diferenţa dintre demişi şi numiţi e că primii erau specialişti pe domeniile sensibile avute în grijă la Finanţe, pe când cei de acum par rezultatele unor negocieri politiceîn care era loc de mai bine. Doi sunt şefi PNL de locale, unul este împins de PMP, unul ţinut de UDMR şi unul sprijinit de ALDE. Aşadar, scorul e 4 veniţi la 3 plecaţi şi PNL iese, cel puţin la Finanţe, din "strategia" de micşorare a numărului de secretari de stat din ministere, promisă în momentul intrării la guvernare. Poate cel mai important, după toate aceste numiri, principalul domeniu al Ministerului, Bugetul, a rămas fără şef dedicat.
Ionut Tudorica - mie, 15 ian. 2020, 20:03
Insectar la Ministerul Finanţelor: Orban a numit şefi pe domenii cheie ale României exclusiv pe criterii politice

Imediat după preluarea guvernării de către PNL, la Ministerul Finanţelor au fost demişi toţi secretarii de stat numiţi oricând de PSD, cu excepţia şefei ANAF, Mirela Călugăreanu. 

Cei demişi erau oameni din sistem, care lucrau de zeci de ani în Ministerul Finanţelor, dar fuseseră numiţi în funcţiile de secretar de stat de PSD. Demişii Daniela Pescaru (Buget), Valentin Mavrodin (Trezorerie) şi Oana Iacob (Cod fiscal) s-au întors în poziţiile de directori de specialitate din Minister.

A scăpat atunci şi Attila Gyorgy, motivul fiind că e sprijinit politic de UDMR, şi astfel nu intră în programul de „depesedizare”.

La sfârşitul anului trecut au început şi numirile secretarilor de stat agreaţi de noua guvernare. Însă aceste numiri au lăsat impresia unei politizări a deciziei în Finanţele publice, contrar aşteptărilor şi atitudinii PNL de dinainte de preluarea guvernării.

Fiul Burduja, de la Sectorul 1

Prima numire a generat şi primele controverse. Sebastian Burduja (34 de ani), proaspăt președinte al organizației PNL din Sectorul 1, a fost numit secretar de stat responabil cu ECOFIN şi alte afaceri europene ale Ministerului Finanţelor. G4media a notat atunci că Burduja este în atenția publică încă din 2009, când și-a lansat cu mare fast un ONG dedicat studenților din străinătate. Din acel moment, Burduja a gravitat permanent în jurul liderilor politici ai momentului, indiferent de culoarea lor politică, a candidat ca independent la parlamentare, și-a creat un partid care a fuzionat cu PNL. Publicaţia a mai dezvăluit că el ar fi fiul lui Marinel Burduja, fost vicepreședinte al băncii Bancorex, devalizată în anii 90 în urma acordării a sute de împrumuturi preferențiale unor foști angajați ai Securității comuniste.

Panţuroiu, de la primăria Pantelimon 

A doua numire, alta controversată, a fost ca a lui Mironel Panţuroiu, care a preluat frâiele Codului fiscal. Se ocupă în fapt de ambele Coduri ale Finanţelor, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, de reglementările contabile, de Vamă şi, în general, de legislaţie.

Presa a relatat că el a fost susţinut pentru post de PMP, partid care a făcut parteneriat cu PNL în timpul moţiunii care a demis guvernul Dăncilă. De asemenea, Panţuroiu ar fi fost implicat într-un scandal a fost implicat în scandalul imobiliar Terra Residence, ca director de vânzări, în urma căruia zeci de oameni s-au trezit că apartamentele pe care le plătiseră erau ipotecate de dezvoltator în favoarea unor bănci.

Însă, Panţuroiu scrie în CV că are experienţă în finanţele publice, lucrând în trecut la ANAF. Însă surse din ANAF spun că lucrurile sunt mai nuanţate. El n-a lucrat la statpână la 45 de ani. Ar fi încercat să dea examen pentru o funcţie în ANAF şi l-a picat. După care s-a angajat la primăria Pantelimon şi de-acolo şi-ar fi făcut un transfer la Direcţia Finanţelor Publice Bucureşti unde a începlinit un rol executiv, ca mai apoi să ajungă la ANAF.

Pecingină, candidatul lui Dan Diaconescu

A treia numire a fost făcută luni. Este vorba de Gheorghe Pecingină, preşedinte al organizaţiei PNL Gorj, care a fost pe rând membru în PDL, PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu, din partea căruia a candidat la Primăria Târgu Jiu în 2012), PSD, ALDE și, în cele din urmă, PNL.

El este avocat, dar susţine că are studii economice şi îşi va folosi cu succes cunoştinţele. Portofoliul lui nu este încă stabilit la această oră, spun surse guvernamentale.

Mandreş, colegul de la ING, reîntors pe postul de ALDE de la Finanţe. 

Miercuri, pe 15 ianuarie, a mai fost numit un secretar de stat, Eleodor-Mihai Mandreș. O figură mai puţin controversată decât colegii de rang din Minister, el practic a revenit ca secretar de stat la Ministerul Finanțelor, post de pe care a plecat în septembrie, în contextul în care mai mulți demnitari, inclusiv secretari de stat, au plecat din Executiv ca urmare a ieșirii ALDE de la guvernare.

Contactat de Profit.ro, Mandreș a precizat că este sprijinit politic de ALDE în guvernul Orban. Mandreș are experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, în principal în activitate de tranzacționare instrumente financiare, piață valutară și piață monetară. El a fost chiar dealer șef pe piața valutară la ING Bank, bancă la care a lucrat în acelaşi domeniu şi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Cel mai probabil,Mandreş se va ocupa de partea de Trezorerie. 

Ca detaliu, Mandreş a fost propus de PNL în 2014 pentru funcţia de vicepreşedinte al Eximbank. Însă a fost respins de Banca Naţională.

Până la împărţirea portofoliilor ultimilor doi secretari de stat sosiţi la Finanţe, poate cea mai importantă direcţie a Ministerului, Bugetul, rămâne fără un secretar de stat. Ministrul, care a declarat recent că se poate ocupa personal de Trezorerie şi de Buget, are pregătire pe parte de trezorerie, lucrând mai mulţi ani în domeniu în bănci private. Întocmirea bugetului pe 2020 în timp record, a arătat însă că are sprijinul necesar pe această parte.

Te-ar mai putea interesa și
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în UE au crescut cu 5,3% în 2023. În România au urcat cu 16,1%
Costurile cu mâna de lucru în Uniunea Europeană au urcat anul trecut cu 5,3%, însă ţările membre din Europa de Est au înregistrat ritmuri mai mari de creştere decât media europeană, arată......
Viktor Orban: Ordinea mondială liberal-progresistă ar putea fi înlocuită în acest an cu una suveranistă
Viktor Orban: Ordinea mondială liberal-progresistă ar putea fi înlocuită în acest an cu una suveranistă
În acest an ar putea lua sfârşit o perioadă ingrată a civilizaţiei occidentale, prin înlocuirea lumii construite pe ...
Acționarii Aro Palace au respins propunerea pentru contractarea a 35 de milioane de euro pentru renovarea hotelurilor Capitol și Aro Palace
Acționarii Aro Palace au respins propunerea pentru contractarea a 35 de milioane de euro pentru renovarea hotelurilor Capitol ...
Acționarii Aro Palace au respins astăzi, 25 aprilie, propunerea pentru contractarea a 35 de milioane de euro pentru renovarea ...
Strabag și-a crescut cu 10% numărul de angajați din România în 2023
Strabag și-a crescut cu 10% numărul de angajați din România în 2023
Strabag și-a crescut cu 10% numărul de angajați din România, de la 1.768 la 1.942 într-un an marcat de incertitudini ...