UE are dificultăţi în a-şi repune „corsetul bugetar” după criză

„Va fi o bătălie politică enormă”, recunoaşte o sursă europeană.

Subiectul ar urma să anime reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor, care va avea loc vineri şi sâmbătă la Kranj (Slovenia), şi care va permite o primă rundă de schimb de poziţii între partizanii relaxării regulilor de disciplină bugetară şi cei care susţin o revenire rapidă la ortodoxia bugetară.

Comisia Europeană a promis că în toamnă va lansa o procedură de consultare publică, ce ar urma să fie punctul de pornire al unor discuţii care vor dura mai multe luni. Cel mai probabil, consultarea va începe în luna octombrie, după alegerile legislative din Germania.

Prevăzută a avea loc înaintea pandemiei, această dezbatere cu privire la reforma Pactului de Stabilitate, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, a fost suspendată din cauza crizei. În prezent, această dezbatere a luat o altă dimensiune.

Pandemia a provocat anul trecut o criză economică istorică. Prăbuşirea activităţii, combinată cu cheltuielile guvernelor pentru a proteja companiile şi locurile de muncă, au dus la creşterea semnificativă a datoriei.

Raportul datorie-PIB pentru cele 19 state care au aderat la moneda unică a atins în 2020, pentru prima dată, pragul simbolic de 100% din PIB, de la 86% în 2019. Şocul a fost mult mai dureros în sudul continentului, care se bazează mai mult pe servicii care au legătură cu turismul, prima victimă a restricţiilor sanitare. De exemplu, raportul datorie-PIB a trecut de 200% în cazul Greciei, în timp ce în cazul Italiei se apropie de 160%, iar pentru Spania şi Franţa se apropie de 120%.

O revenire strictă la regulile pactului bugetar de dinaintea crizei ar antrena pentru aceste ţări o reducere drastică a investiţiilor publice, cu riscul de a arunca întreaga Europă în recesiune.

De asemenea, reducerea cheltuielilor ar afecta şi lupta împotriva schimbărilor climatice, care necesită renovarea a milioane de locuinţe, construcţia de staţii pentru încărcarea automobilelor electrice sau construirea unui nou sistem energetic fără emisii de CO2.

„Ţinând cont de nivelurile datoriei publice care vor fi atinse la ieşirea din această criză şi de necesitatea de a finanţa relansarea şi tranziţia ecologică, o revizuire în profunzime a regulilor bugetare pare mai necesară ca niciodată”, declara, în primăvară, comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni.

Acesta pledează pentru o politică de creştere, singura modalitate în opinia sa pentru a reduce, în timp, deficitele. Această poziţie este susţinută în special de preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care vine şi ea dintr-o ţară din sudul continentului, Franţa.

În schimb, ţările din nordul continentului, partizane ale disciplinei bugetare, sunt îngrijorate că vor trebui să plătească pentru excesele vecinilor din sud şi nu vor ca regulile Pactului de stabilitate să fie abandonate. Odată cu revenirea pe creştere, estimată la 4,8% în acest an şi la 4,5% anul viitor pentru zona euro, aceste state estimează că pactul de stabilitate ar trebui să fie reintrodus începând din 2023, chiar dacă dezbaterea nu s-a încheiat încă.

„Simplificări şi adaptări care favorizează o mai bună aplicare merită să fie discutate, însă doar dacă noile propuneri nu pun în pericol viabilitatea bugetară a statelor membre şi a zonei euro”, au apreciat opt ţări considerate drept „austere”, precum Austria, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia, într-o scrisoare publicată joi seară.

Cu toate acestea, comparativ cu criza din anii 2010, care au scos la lumină fracturile din zona euro, Uniunea Europeană se prezintă acum mai solidară după planul său de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro finanţat prin emiterea de datorii comune.

„Fiecare a învăţat din crizele precedente. Chiar dacă unii sunt mai austeri decât alţii, astăzi poziţiile sunt mai nuanţate”, crede un diplomat european.