UE ia măsuri pentru a stopa spălarea banilor în sistemul bancar

În ultima perioadă, UE a fost afectată de scandaluri financiare, cele mai recente fiind cazul subsidiarei estoniene a Danske Bank, implicată într-un scandal de spălare de bani, valoarea totală a fluxurilor financiare care au trecut prin Estonia fiind evaluată la aproximativ 200 de miliarde de euro (233,7 miliarde de dolari), colapsul grupului bancar leton ABLV Bank, închiderea Pilatus Bank din Malta.

Reforma a fost lansată de Comisia Europeană în septembrie, după apariţia unor cazuri de spălare de bani la unele bănci europene „care au provocat temeri că reglementările împotriva spălării banilor nu sunt întotdeauna supervizate şi aplicate eficient în blocul comunitar”, se arată într-un comunicat al UE.

Conform textului acceptat miercuri, Autoritatea Bancară Europeană va putea în mod direct să forţeze băncile „în caz extrem” să ia măsuri împotriva spălării banilor, dacă autorităţile naţionale nu acţionează.

EBA va putea forţa autorităţile naţionale de supervizare să investigheze cazurile de încălcare a reglementărilor privind spălarea banilor în sistemul bancar.

De asemenea, EBA va avea la dispoziţie încă zece angajaţi, pe lângă cei doi din prezent, pentru a monitoriza riscurile legate de spălarea banilor în sistemul bancar la miile de bănci din UE.

Sectorul financiar din Letonia a fost zguduit la începutul acestui an când a treia mare bancă locală a fost închisă după ce Trezoreria americană a acuzat-o de spălare de bani, iar guvernatorul Băncii Naţionale a fost acuzat de luare de mită. În ţara vecină Estonia, faptul că divizia locală a grupului bancar Danske Bank A/S a intermediat tranzacţii de miliarde de dolari cu fonduri suspecte a declanşat mai multe investigaţii şi solicitări pentru o înăsprire a reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.

Letonia a interzis companiile paravan fără afaceri concrete, a înăsprit reglementările şi amenzile pentru a-şi restructura sectorul financiar. Efectele acestor măsuri au fost dramatice. Depozitele deţinute de străini au scăzut cu aproape 75% în ultimii doi ani în timp ce plăţile în dolari ale clienţilor străini au scăzut cu aproape 95%. În plus, autorităţile de la Riga vor ordona băncilor mai mici să pună deoparte mai mult capital pentru riscurile legate cu spălarea de bani, iar Putnins a sugerat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată la nivelul zonei euro.