UPDATE 10:50. Moșteanu a arătat că în România vor rămâne 1.000 de soladți americani, în cele trei baze. În prezent sunt 1.500
„România și Aliații au fost anunțați, începând de luni, marți. Această reevaluare face parte dintr-o decizie, care va merge în Congresul SUA. Pete Hegseth a transmis că europenii și-au consolidat pe partea estică. SUA se vor uita spre Indo-Pacific.” a declarat ministrul.
Totuși, ministrul spune explicit că nu este vorba despre o retragere. ” Nu se vorbește despre o retragere, ci despre o brigadă. Vor rămâne 1.000 de soldați în România pentru descurajare. Capacitățile strategice rămân neschimbate, sistemul de la Deveselu rămâne funcțional. Steagul american va rămâne la toate bazele din România. Cooperarea înrtre SUA și România va rămâne SUA va rămâne principalul furnizor de arme. Parteneriatul strategic este solid. Armata Română este principale fortă de apoărare a României, trebuie să continuăm investițiile. Viitorul trebuie să fe în mâinile fiecăruia dintre noi. Am primit un sistem de protecție europeană. le mulțumesc partenerilșor americani”, a spus Ionuț Moșteanu.
Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.
Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, iar un anunț oficial este așteptat în zilele următoare.
Cei trei oficiali, care au dorit să își păstreze anonimatul pentru că nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial, spune că reducerea trupelor nu se așteaptă să depășească „mai mult de un batalion”.
Un batalion are de regulă între 300 și 1.300 de soldați.
De asemenea, au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Această decizie vine într-un moment de anxietate sporită, în urma incursiunilor tot mai numeroase ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.
De asemenea, coincide și cu aparentul demers al președintelui SUA de a „intensifica” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.