Un altfel de calcul al rectificării: Dacă statul nu plătea pensii speciale, avea bani pentru salariile tuturor bugetarilor

Rectificarea bugetară operată de Executivul condus de Mihai Tudose presupune o creştere a cheltuielilor bugetare de 1,7 miliarde de lei, şi o creştere a veniturilor de circa un miliard de lei, în cele trei luni şi jumătate rămase din acest an. Cel mai mult s-a tăiat de la investiţii, în special cele din infrastructură, ca să se onoreze promisiunile de creştere a cheltuielilor sociale. Cum ar fi arătat rectificarea dacă, într-un exerciţiu de imaginaţie, în România nu ar fi existat celebrele pensii speciale.
Economica.net - lun, 11 sept. 2017, 21:00
Un altfel de calcul al rectificării: Dacă statul nu plătea pensii speciale, avea bani pentru salariile tuturor bugetarilor

Pensiile speciale ale civililor şi militarilor au costat bugetul de stat peste 714 milioane de euro în prima jumătate a anului 2017, arată datele transmise exclusiv pentru ECONOMICA.NET de către cele patru Case de Pensii care le plătesc, potrivit unor date dintr-un text mai vechi pe care îl puteţi consulta aici.

Iar numărul de beneficiari este relativ mic, de maximum 160.000 de persoane.

Pentru cei mai mulţi beneficiari de pensii speciale, pensia este plătită prin alocaţii de la bugetul de stat, în baza unor legi speciale, şi nu în baza contribuţiei plătite de-a lungul vieţii. Doar pentru civilii care iau pensii speciale, adică sub 9.000 de persoane, pensiile se plătesc parţial în baza contribuţiei la asigurările sociale şi de la bugetul de stat. Pensiile speciale sau de serviciu, cum se mai numesc, merg în marea lor majoritate către foştii militari, angajaţi din cadrul Ministerului de Interne, SRI, la care se adaugă civilii – procurori, judecători, grefieri, personal civil navigant din aviaţia civilă, auditori publici externi ai Curţii de Conturi, personal diplomatic şi consular, parlamentari.

Cele 714 milioane de euro acordate în primele şase luni din acest an înseamnă, în medie, aproape 120 de milioane de euro pe lună. Aşadar, în cele aproape patru luni care au mai rămas din acest an (am socotit patru luni întregi) , cele vizate de rectificarea bugetară, bugetul statului cheltuie 476 de milioane de euro, adică 2,16 miliarde de lei, la un curs de 4,55 lei pentru un euro.

Ce se putea face dacă aceşti bani nu se alocau de la buget pentru pensile speciale:

La rectificare, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale au fost crescute cu 589 de milioane de lei, pentru a se asigura plata tuturor obligaţiilor legate de pensii. Suma este deci de trei ori şi jumătate mai mică decât ce cheltuie bugetul de stat pe pensii speciale.

Cea mai mare tăiere de fonduri, la capitolul venituri, a revenit Ministerului Transporturilor. A fost tăiat bugetul cu 6,2 miliarde de lei, adică 44%. Dacă statul nu plătea pensii speciale, acest lucru ar fi dus la “ciuntirea” cu doar două treimi a bugetului Transporturilor.

Un alt mare perdant al rectificării a fost Ministerul Dezvoltării. A pierdut 1,98 miliarde de lei, deci mai puţin decât pierde statul acordând celebrele pensii speciale pentru cei 160.000 de favorizaţi.

Ministerul de Interne a primit 1,2 miliarde de lei, “în principal pentru asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziționare de echipament pentru intervenție, precum și pentru asigurarea drepturilor salariale și pensii militare de stat”, după cum scrie în nota de fundamentare a rectificării. Adică o cheltuială de aproape două ori mai mică decât cea pe care o are statul cu pensiile speciale, în condiţiile în care o parte din banii alocaţi MAI merg chiar către plata acestor drepturi.

De fapt, cea mai bună comparaţie este legată de esenţa acestei rectificări, de fapt de esenţa programului electoral cu care PSD a câştigat alegerile şi pe care îl pune în practică: majorările de salarii din sectorul public. Potrivit fundamentării rectificării bugetare,  cheltuielile de personal din sectorul public cresc cu 2.282,2 milioane lei, în perioada care a mai rămas până la finalul acestui an. Suma este aproape egală cu cea pe care statul o cheltuie pe acele legi speciale adică 2,16 miliarde de lei. Deci, dacă nu le plătea, statul nu ar fi trebuit să crească cheltuielile pentru plata propriilor angajaţi.

Te-ar mai putea interesa și
Bosch raportează vânzări de 91,6 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 3,8%. Perspectivele pentru acest an sunt unele modeste
Bosch raportează vânzări de 91,6 miliarde de euro în 2023, în creștere cu 3,8%. Perspectivele pentru acest an sunt ...
Compania germană Bosch anunță că în ultimul an financiar a avut vânzări de 91,6 miliarde de euro, în ciuda condițiilor economice și de piață nefavorabile, aceasta reușită reprezentând......
Ministrul german de Finanțe Christian Lindner respinge propunerea Braziliei privind taxarea persoanelor foarte bogate
Ministrul german de Finanțe Christian Lindner respinge propunerea Braziliei privind taxarea persoanelor foarte bogate
Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a respins joi propunerea Braziliei de impozitare a celor foarte bogaţi, ...
Vânzările grupului francez Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, au crescut anul trecut cu 4,3%, dar profitul a rămas unul scăzut, fiind afectat de inflație
Vânzările grupului francez Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, au crescut anul trecut cu 4,3%, dar profitul ...
Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, a anunţat joi că vânzările au crescut cu 4,3% în 2023, la 29,5 ...
Acord între Hidroelectrica și Masdar din EAU de extindere a scopului societății mixte pe care și-au propus să o înființeze pentru dezvoltarea de proiecte energetice verzi
Acord între Hidroelectrica și Masdar din EAU de extindere a scopului societății mixte pe care și-au propus să o înființeze ...
O delegație a Hidroelectrica condusă de Karoly Borbely, președinte al directoratului societății, participă la vizita ...