Un baraj hidroenergetic uriaş a fost inaugurat în Tadjikistanul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Lansat cu mare pompă în luna octombrie 2016 de preşedintele Emomali Rakhmon, mare susţinător al acestui proiect în valoare de aproape patru miliarde de dolari, barajul de la Rogun ar urma să ajungă în cursul următorilor zece ani la o înălţime de 335 de metri, adică cu 30 de metri mai mult decât barajul chinez de la Jinping I, în prezent cea mai mare construcţie de acest gen din lume.

Chiar dacă în prezent barajul nu are decât 75 de metri, o ceremonie fastuoasă a fost organizată vineri cu ocazia punerii în serviciu a primului din cele şase generatoare de electricitate care vor intra în dotarea hidrocentralei.

Este un moment istoric…care va fi scris cu litere de aur în Istorie pentru această generaţie şi cele următoare. Electricitatea din acest templu al luminii din Tadjikistan a început să ajungă în fiecare casă din ţară” a declarat preşedintele tadjik, Emomali Rakhmon.

La rândul său vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, Cyril Muller a declarat că barajul de la Rogun va „ajuta la transformarea economiei Tadjikistanului şi va pune bazele pentru un viitor prosper”.

Proiectul cu o valoare de 3,9 miliarde dolari (3,1 miliarde euro) atribuit grupului italian Salini Impregilo este amplasat la aproximativ o sută de kilometri est de capitala Duşanbe. În timp, acest baraj va ajunge să producă 3.600 de megawaţi de electricitate, adică echivalentul a trei reactoare nucleare de ultimă generaţie. Astfel va fi dublată producţia de energie electrică a acestei ţări cu nouă milioane de locuitori, care intenţionează să vândă electricitate către Afganistan sau Pakistan.Pentru Tadjikistan, ţară care în prezent suferă de un deficit cronic de alimentare cu energie electrică şi numeroase întreruperi în timpul iernii, barajul de la Rogun este unul „vital”, a repetat de mai multe ori preşedintele tadjik, Emomali Rakhmon.

Barajul de la Rogun a devenit „un concept pentru consolidarea naţională”, a explicat cercetătorul Abdugani Mamadazimov, reamintind că Tadjikistanul a ieşit dintr-un război civil soldat cu 150.000 de morţi în anii 1990.

Cu toate acestea există şi semne de întrebare dacă Tadjikistanul are într-adevăr nevoie de acest baraj în condiţiile în care deţine deja la Nurek (sud-vest) unul din cele mai importante baraje hidroenergetice din lume, dat în folosinţă în perioada sovietică.