Un grup de miliardari americani vrea să construiască în SUA propriile orașe administrate privat și guvernate de corporații

Un nou grup de lobby numit „Freedom Cities Coalition”, vrea să îl convingă pe președintele Trump, dar și Congresul american, să autorizeze crearea unor noi zone speciale de dezvoltare în SUA. Aceste zone le-ar permite investitorilor bogați să-și scrie propriile legi și să-și stabilească propriile structuri de guvernare, care ar fi controlate corporativ și nu ar implica o birocrație tradițională.

Noile zone ar putea servi și ca teren de testare pentru tehnologii neobișnuite, fără a fi nevoie de supraveghere guvernamentală.

Wired a scris recent că această coaliție lucrează în acest sens la un act normativ care să fie depus în Congres. Dacă va primi undă verde, legislația ar permite crearea unei rețele de „orașe” noi. Unul dintre principalele motive din spatele creării acestor comunități este ca inițiativele de dezvoltare „științifică” și tehnologică să poată fi realizate fără a fi nevoie de supraveghere din partea autorităților de reglementare.

„Scopul acestor orașe ar fi să existe locuri unde studiile clinice privind longevitatea, startup-urile din domeniul reactoarelor nucleare și construcțiile de clădiri să poată avansa fără a obține aprobări prealabile de la agenții din SUA precum Administrația pentru Medicamente și Alimente (FDA), Comisia de Reglementare Nucleară și Agenția de Protecție a Mediului.

Un „oraș al libertății” a fost încercat deja în Honduras

„Freedom Cities Coalition” este un proiect al NeWay Capital, o companie cu un rol central în dezvoltarea Próspera, o enclavă privată din Honduras, „de piață liberă” și prietenoasă față de criptomonede. Pe 6 martie președintele Donald Trump a creat prin ordin executiv o „rezervă strategică” a SUA în materie de criptomonede, după ce și-a lansat propria criptomonedă cu câteva zile înaintea învestirii pentru al doilea său mandat de președinte.

În Honduras, proiectul Próspera a devenit posibil datorită unui cadru de reglementare dedicat, în esență o zonă economică specială (ZES) care a fost instituită în țara din America Centrală în 2013 de executivul ajuns la putere în urma puciului militar ce a avut loc cu 4 ani înainte. ZES-urile din Honduras permit entităților economice private să se stabilească în zone geografic delimitate și să își creeze propriile reguli de reglementare și justiție.

Proiectul a fost marcat și de alte controverse. În Honduras, ZES-urile au fost concepute pentru a fi irevocabile timp de 50 de ani, pentru a oferi investitorilor străini încrederea necesară pentru a investi capital. Până la începutul anului 2021, proiectul Próspera era în desfășurare, iar primele clădiri ale orașului fuseseră construite. Cunoscutul arhitect german Patrik Schumacher a fost implicat în proiectarea apartamentelor.

Rezidenții trebuie să semneze un „contract social” al orașului și să plătească o taxă anuală pentru a locui în Próspera, în cuantum de 260 de dolari pentru localnici și 1.300 de dolari pentru cetățenii străini.

Însă la scurt timp după începerea lucrărilor de construcție, președinta Hondurasului, Xiomara Castro, a făcut din revocarea legislației care permitea ZES-urile un element central al campaniei sale electorale, iar în aprilie 2022 a semnat o lege pentru a le anula.

Próspera Inc., compania care gestionează formal proiectul orașului libertarian, a acuzat că a fost prejudiciată grav de decizie și a dat în judecată statul Honduras. Compania a solicitat despăgubiri de până la 10,7 miliarde de dolari, echivalentul a mai mult de o treime din Produsul Intern Brut al țării din America Centrală la momentul respectiv.