1EUR = 4.8582 RON | Bucureşti 24 º

Ioana Petrescu

Un scenariu de groază: sacrificarea companiilor de stat profitabile pentru plata salariilor

De unde vom avea bani pentru salarii majorate? Programul de convergență al Guvernului nu ne lămurește Programul de convergență, care va fi transmis ca în fiecare an Comisiei Europene, a fost aprobat vineri de către Guvern. Executivul speră, prin acest document, să convingă Comisia că are un plan sustenabil pe următorii patru ani.

08 mai, 2017 | | ECONOMICA.net

Programul conține, pe de o parte, creșteri consistente de cheltuieli, precum majorarea salariilor, iar pe de altă parte reduceri de taxe, precum reducerea TVA de la 19% la 18% și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Programul este construit pe o prognoză de venituri mai mari în următorii ani, deși în 2016 veniturile au fost doar de 31,7% din PIB, adică cu 3,3pp mai mici decât în 2015. Mai exact, anul acesta se prognozează o creștere a încasărilor cu 0,5 pp, adică venituri de 32,2% din PIB. În anii următori, se estimează ca veniturile vor continua să crească până vor atinge 33,3% din PIB, în 2020. Guvernul mai spune că deficitul va sta sub pragul de 3% în anul 2017, dar să nu uitam că în 2016 a atins acest prag și a fost cu 2,3pp mai mare decât în anul precedent. În 2017, deficitul prognozat este de 2,9%, iar Programul de convergență prevede că va scădea treptat până la 2%, în anul 2020.

Este un mister pentru mine cum a găsit Guvernul rețeta prin care să reducă taxe, să crească cheltuielile cu salariile cu 32 de miliarde și sa reducă și deficitul. În parte, explicația pare că vine din creșterea economică, ce poate aduce mai mulți bani la buget, un PIB mai mare și un deficit ca procent din PIB mai mic. Se estimează că România va crește în 2017 cu 5,2%, în 2018 cu 5,5%, în 2019 cu 5,7% și în 2020 tot cu 5,7%. Asta în condițiile în care România a crescut cu 4,8% anul trecut, fiind în al șaselea an consecutiv de creștere. E greu de crezut că această creștere va contiua timp de  10 ani și cu magnitudini neobișnuit de mari pentru o țară UE. Regula spune că perioadele de creșteri economice sunt automat urmate de perioade de scădere economică, iar perioada este de câțiva ani, nu de 10 ani, decât poate, dacă țara se numește China. În aceste condiții, explicația aceasta este excesiv de optimistă. Chiar daca se adeverește, ea nu poate justifica toate creșterile de cheltuieli și reducerea deficitului.

Este evident că o parte din bani trebuie să vină de pe urma unor măsuri luate de Guvern. Însă,  unele măsuri prezentate în acest Program ridică mari probleme.

Măsuri cu impact bugetar mic

Programul mai propune accize mărite la țigări, care ar aduce 90 de milioane de lei în plus la bugetul din acest an, o noua plată defalcată a TVA direct în contul furnizorului, care pare că aduce 180 milioane de lei în plus și o modificare a prevederilor privind regimul metalelor prețioase pentru simplificarea și creșterea eficienței actelor de control, care duce la venituri cu 110 milioane lei mai mari. Dacă impactul este corect calculat pentru aceste măsuri, ele nu influențează prea mult bugetul, reprezintă doar o picătură într-un ocean.

Măsuri bune, cu impact semnificativ DOAR pe termen lung

Programul de convergență prezintă mai multe masuri de stimulare a conformării voluntare și de îmbunătățire a colectării, precum consilierea contribuabililor, extinderea la persoane juridice a „Spațiului Virtual Privat”, creat în 2014 pentru persoane fizice, poprirea de conturi doar pentru suma datorată ANAF-ului sau formare profesională a angajaților ANAF. Toate acestea sunt măsuri bune, însă ele pot avea impact pozitiv asupra veniturilor pe termen lung și doar un impact insignifiant pe perioada descrisă în Program. Aceste măsuri trebuie începute și finalizate, pentru că e important să avem în vedere veniturile și de peste 5-10 ani, dar ele nu reprezintă soluții salvatoare ale bugetului actual.

Se propune o raționalizare a cheltuielilor publice până  la 1 iulie, dar și o eficientizare a cheltuielilor publice. Acestea sunt măsuri  excelente pentru managementul cheltuielilor pe termen lung, dar durează mult timp ca analizele necesare implemetarii să fie definitivate, mai ales ca nici nu avem experți locali în domeniu și va fi nevoie sa apelăm la asistență tehnică din afara țării.

Se mai propune optimizarea investițiilor publice. Prioritizarea investițiilor publice este o măsură care a fost dorită și de guvernul Ponta, și de guvernul Cioloș și, se pare și de actualul Guvern, dar încă nu s-a finalizat cu reduceri de cheltuieli. Cea mai mare realizare a fost convingerea a 9 ordonatori principali de credite să propună 119 proiecte pentru optimizare. Altfel, toată lumea vrea o prioritizare a investițiilor, dar fuge de ea ca dracul de tămâie.

Și, nu în ultimul rând, se propun achiziții centralizate care ar reduce cheltuielile cu 10-15%. Este o măsură foarte bună pe care am propus-o și eu în cadrul reformei achizițiilor publice. Se discută însă de mult timp despre ea. Îmi aduc aminte că, în 2013, la prima ședință la care am participat la Guvern, ministrul Sănătății de atunci explica FMI-ului de ce nu poate face achiziții centralizate. Nici azi nu am centralizat prea multe achiziții din sănătate, cu atât mai puțin din alte domenii. E bine să se continue acest efort, dar reducerile de cheltuieli se vor vedea în buget mai târziu, nu imediat.

Măsuri care ar putea aduce bani la buget, dar nu sunt aplicate în mod corect  

Se dorește plata contribuțiilor sociale la nivelul salariului minim pentru angajații care lucrează part-time sau cei care câștigă sub 1450 lei. Se estimează că această măsură ar avea un impact de 620 milioane de lei în plus la buget, în anul 2017. Însă, o astfel de măsură nu funcționează fără alte intervenții de reducere a evaziunii pe piața neagră a muncii. În absența altor măsuri complementare, angajatorii nu vor declara acest tip de  angajați, pentru a evita plata noilor taxe. Mă tem ca vor crea o gaură și mai mare la buget.

De asemenea, se menționează îmbunătățirea guvernantei corporative în companiile de stat. Sunt în favoarea acestei măsuri! Am lucrat la modificarea OUG 109 a guvernanței corporative mai mult de un an la Cancelaria Primului Ministru. Modificarea s-a transformat în lege, dar nu este aplicată, cel puțin în spiritul său. Selecția profesionistă de anul trecut pentru boardul companiei Hidroelectrica și conducerea CEC au fost anulate. În AGA și CA ale marilor companii de stat au fost numite persoane fără calificările necesare în aceste domenii, continuând o lungă și nefericită tradiție a ultimelor guverne (tehnocrate și politice) de a transforma aceste poziții în sinecuri.  În aceste condiții, nu vorbim de îmbunătățirea guvernantei companiilor de stat, ci chiar de înrăutățirea ei, cu implicații negative asupra veniturilor pe care le aduc la stat aceste companii.

Se menționează și proiectul de modernizare al ANAF cu Banca Mondiala, asa-numitul RAMP, deși el este întârziat cu trei ani. Mai mult, proiectul prevede modernizarea sistemului ANAF în forma utilizată acum. În condițiile în care se dorește introducerea IVG, actualul sistem, modernizat sau nu, nu va mai fi de folos.

Măsuri cu impact bugetar mare, nechibzuite și periculoase

Există două măsuri în acest program care au potential de a aduce mulți bani la buget, dar care ar afecta foarte mult economia. Prima este repatrizarea a unei cote de minim de 90 la suta din profitul net realizat de companiile de stat sub forma de dividende la bugetul de stat. Această măsura aduce 800 de milioane de lei în bugetul pe anul 2017 și 870 milioane lei în cel pe următorul an, dar are efecte nocive asupra companiilor care vor fi secătuite astfel de resurse. Aceste fonduri ar trebui folosite pentru investiții sau ca rezerve, în cazul în care apar situații neprevăzute. O alta consecință nefastă a acestei măsuri este că ea va  pune în mare dificultate realizarea Fondului Suveran de Investiții. Mare parte din banii care ar  constitui acest  fond ar trebui să vina exact din aceste dividente. Mi se pare total greșit să se utilizeze aceste fonduri pentru plata pensiilor și salariilor, în loc sa fie investiți strategic.

O altă măsură cu potențial enorm este IPO (oferta publica primara) pentru vânzarea unui pachet de 15 la suta de acțiuni noi emise pentru CO Oltenia și Hidroelectrica. Deși aceste companii pot fi privatizate și se pot vinde parțial pe bursă, banii astfel proveniți ar trebui sa fie utilizați pentru alte investiții, nu în plata de salarii. Nu am certitudinea că Guvernul vrea să privatizeze aceste companii pentru a avea bani pentru salarii mai mari, dar, sincer, nu vad de unde altundeva se vor scoate 32 de miliarde de lei pentru aplicarea Legii salarizarii unitare. Vânzarea unor părți din companiile profitabile ale României pentru a plăti salarii mai mari este comparabilă cu decizia unei familii de a-și vinde casa doar pentru a-și permite o masă mai copioasă la restaurant. Sunt convinsă că toata lumea înțelege că nu e nici pe de parte o idee bună.

Ce va spune Comisia Europeană?  

Problema României este că anul trecut a realizat un deficit de 3%, adică la limita Tratatului de la Maastricht. Și totuși, anul acesta, noul Guvern nu ia măsuri să reducă deficitul, ci chiar dimpotrivă, face cheltuieli cu nemiluita. Deja, cheltuielile în primul trimestru sunt cu 10,4% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile sunt doar cu 7,1% mai mari. Mă tem ca măsurile din Programul de convergență nu vor convinge pe nimeni ca în acest an deficitul va fi sub cel din 2016. În aceste condiții, ne putem aștepta în curând la declarații foarte dure din partea Comisiei Europene și, la intrarea în procedura de deficit excesiv în anul 2018, dacă nu se iau măsuri de stopare a politicilor populiste.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO