1EUR = 4.7536 RON | Bucureşti 23 º

Finanţe şi bănci

Unde fug banii din depozitele bancare. Alternative de investiţii cu risc scăzut

Dobânzile la depozitele bancare nu mai asigură nici măcar protecţia banilor împotriva eroziunii inflaţioniste. Despre câştig nu mai poate fi vorba. Rata inflaţiei a ajuns la 5,65% pe an, potrivit ultimelor date statistice. Există, însă, pe piaţă, mijloace de trecere de la economisire la investiţie, cu riscuri mici şi foarte mici.

14 mar, 2013 | | ECONOMICA.net

„În condiţiile actuale de inflaţie, depozitele bancare nu mai asigură o protecţie real pozitivă (peste rata inflaţiei, n.r.). Astfel încât instrumentele de investiţie cu risc scăzut sunt mai atractive“, a declarat Daniela Vasile, director de portofolii private la firma de administrare a investiţiilor Certinvest, pentru ECONOMICA.NET.

Media ratei dobânzii la depozitele bancare la termen oferite „gospodăriilor populaţiei“ a scăzut până la 5,61% în ianuarie, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR).

Fenomenul a fost deja sesizat de cei care au bani în bănci şi astfel, doar luna trecută, peste 522 de milioane de lei s-au îndreptat spre fondurile de investiţii mutuale.

Diferenţa dintre totalul intrărilor în aceste vehicule de investiţii şi retragerile din ele (denumită subscrieri nete) a fost de peste 222 de milioane, în februarie. Iar în ianuarie a fost mai mare cu 8%, potrivit Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).



Alternative „sigure“

Investiţiile în fonduri mutuale sunt operaţiuni de risc, pentru că depind de variaţia unor preţuri pe piaţă (inclusiv dobânda, care este preţul banilor), dar şi de capacitatea managerilor de bani de a-i administra eficient.

De aceea, cei mai mulţi bani sunt atraşi în fondurile cel mai puţin riscante: cele monetare (care plasează în depozite bancare la dobânzi negociate) şi  fondurile de obligaţiuni.

Acestea din urmă sunt „expuse pe“ titluri de stat (obligaţiuni ale Guvernului), pe obligaţiuni municipale şi pe obligaţiuni corporatiste, mai ales ale băncilor.

Titlurile de stat costă 10.000 de lei „bucata“ şi, ca şi majoritatea celorlalte obligaţiuni devin accesibile micilor investitori doar prin intermediul fondurilor rmutuale.

„Chiar dacă sunt dependente de evoluţia dobânzilor, fondurile de obligaţiuni rămân atractive şi dau câştiguri superioare depozitelor bancare“, spune Daniela Vasile.

Anul trecut pe vremea asta, media dobânzilor promise de depozitele bancare era de 6,52% pe an, potrivit BNR.

 

Cele mai mari randamente cu risc mic

La sfârşitul lunii trecute, cele mai mari şase randamente pe ultimele 12 luni, înregistrate de fondurile care investesc în obligaţiuni, depăşeau nivelul de 6,79%.

Randamentul este proporţia de câştig brut, neimpozitat, din investiţia iniţială. O parte din comisioanele bancare sunt deja incluse în randament.

BCR Obligaţiuni şi OTP Obligaţiuni au cele mai mari randamente pe ultimele 12 luni dintre fondurile cu risc scăzut: 7,54%. 

Randamente „puţin riscante“, dar mai mari decât media dobânzilor promise de bănci acum un an (6,52%), au mai înregistrat  şi fondurile cu expunere pe obligaţiuni: Certinvest Tezaur (+7,28%, 7, 4 mil. Lei), Certinvest Obligaţiuni (+7,23%, 23 mil.lei), şi OTP Comodis (+6,92%, 166 mil.lei).

Şi Raiffeisen Ron Pluseste un fond cu risc scăzut. Are un randament de 6,79% pe ultimele 12 luni.

Fondurile de obligaţiuni fac plasamente şi în depozite bancare şi au forţa financiară de a negocia dobânzile.

Activele nete ale celor 7 fonduri de obligaţiuni locale depăşesc 4,35 de miliarde de lei, din care peste 4 miliarde sunt ale fondului BCR Obligaţiuni (randament 7,54% pe ultimele 12 luni).

BCR Obligaţiuni  este cel mai mare fond mutual românesc: cei peste 103.000 de investitori ai săi au astfel acumulată o avere de 4 miliarde de lei. Este administrat de Erste Asset Management România şi este accesibil în reţeaua BCR.

Raiffeisen Ron Plus este al doilea cel mai mare fond mutual românesc. Activele sale nete (averea) de  peste 1,7 miliarde de lei, aparţinând celor aproape 34.600 de investitori, sunt administrate de Raiffeisen Asset Management. Fondul este accesibil în reţeaua Raiffeisen Bank.

Fondul Raiffeisen Plus investeşte în titluri de stat, obligaţiuni corporatiste şi în depozite bancare, chiar dacă nu este clasificat oficial nici ca fond de obligaţiuni şi nici ca fond monetar (dedicat depozitelor altor instrumente bancare pe termen scurt), din cauza unor rigori de încadrare.

Un mare succes au şi fondurile care atrag euro, cel mai mare, Raiffeisen Euro, administrând active nete echivalând cu peste 1,4 miliarde de lei, pentru  10.800 de investitori.  Are un randament pe ultimele 12 luni de 3,92%, în euro.

Peste 200 de milioane de lei, inclusiv în euro, au fost atrase, net, luna trecută, în cele 22 de fonduri mutuale locale de obligaţiuni şi de depozite bancare.


Sindromul FNI

Potrivit administratorilor de investiţii, piaţa nu mai este afectată de aversiunea faţă de risc alimentată de frauda masivă, de acum 13 ani, a  Fondului Naţional de Investiţii (FNI), legat de numele lui Sorin Ovidiu Vîntu.

„Aşa zisul sindrom FNI nu mai există, este o fantoşă jurnalistică. S-au schimbat fundamental rigorile pieţei, s-au schimbat generaţiile, s-a schimbat mentalitatea. Noi trimitem  un newsletter la peste 11.000 de adrese de mail şi 67% dintre cei ce-l primesc îl deschid, iar un sfert deschid şi toate fişierele ataşate“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România (EAM).

EAM a atras „aproape 60% din investitorii noi din ultimii câţiva ani şi cred că putem extrapola interesul potenţialilor investitori la întreaga piaţă. Aceştia sunt oameni informaţi, cu discernământ, sau care sunt dispuşi să se informeze“, a mai spus Dragoş Neacşu.

„Mai puţin bine se prezintă administratorii şi patronii de firme mici şi mijlocii, pentru care fondurile mutuale nu sunt suficient cunoscute. Pierd bani, în loc să facă operaţiunile de cash management prin fondurile monetare“, a mai adăugat preşedintele EAM.

EAM este lidera pieţei, administrând active nete totale de 4,06 miliarde de lei, inclusiv în portofolii individuale (31 de milioane de lei), potrivit raportului AAF pe februarie. Avea o cotă de piaţă de 23,35%.

Al doilea cel mai mare adminsitrator de investiţii din ţară (cu excepţia celui al Fondului Proprietatea) este  Raiffeisen Asset Management cu o cotă de piaţă de 21,7%.

La mare distanţă se situează societăţile de investiţii financiare (mult căutatele, la bursă, SIF-uri), cu cote de piaţă de 6 – 8%.


Puţine alternative

„Nu prea sunt alte forme de protecţie împotriva inflaţiei şi nicidecum de câştig, pe termen mediu de doi – trei ani, în afara fondurilor mutuale“, ne spune Daniela Vasile, director de portofolii private la Certinvest, cel mai mare administrator de investiţii, independent de un grup financiar. Conturile de economii, care concurau, la un moment dat, la flaxibilitate, cu fondurile mutuale, şi-au pierdut atractivitatea ca şi depozitele bancare.

„De asemeni, aurul pare să nu mai fie o idee bună, potenţialul de creştere al preţului metalului preţios fiind prea mic, din cauza creşterii apetitului pentru risc. Banii nu mai sunt plasaţi în aur la fel de mult ca în anii anteriori, pentru că pieţele financiare şi-au revenit şi marii jucători preferă acţiunile la bursă“, spune Daniela Vasile.


Toleranţa la risc

Riscul investiţiei depinde de probabilitatea evoluţiiilor adverse de pe piaţă şi de capacitatea managerilor de investiţii de a-l administra. Riscul de fraudă s-a redus drastic în piaţa supravegheată (care nu include „cazul Sima“).

Riscul investiţiei depinde şi de capacitatea investitorului de a-şi aprecia corect propria toleranţă la risc.

Dar şi câştigul depinde de riscul asumat.

Deja, diferitele sortimente de fonduri diversificate, care au expunere şi pe acţiuni cotate la bursă, în diferite proporţii, se pot lăuda cu randamente mai mari ratele dobânzilor la depozitele bancare (6,52% media promisă de bănci acum un an) şi decât rata inflaţiei (5,61% acum).

Dar un randament de peste 10% pe ultimele 12 luni a înregistrat, cu riscuri de piaţă mult mai mici, fondul cu plasamente diversificate Carpatica Global, care are 29% din active în depozite bancare şi 26% în acţiuni la bursă.

Carpatica Global este un fond diversificat defensiv, care nu are voie să plaseze mai mult de 35% din resurse în acţiuni.


Tot diversificate sunt fondurile Raiffeisen Confort 2 (+8,23%), BCR Dinamic (+7,7%), Transilvania (+7,67%, administrat de Globinvest) şi BT Clasic (+7,61%, administrat de BT Asset Management, din grupul Băncii Transilvania).

„Se constată deja deplasare interesului spre fondurile cu expunere pe acţiuni, care vor oferi randamente mari pe termen de doi - trei ani“, spune Daniela Vasile.

„Nu atât de mult cât ne-am dori“, spune Dragoş Neacşu. „Dar lucrurile s-ar putea schimba în următoarele luni“.


Riscul „plăteşte“ bine

Cel mai performant fond mutual este Audas Piscator (+21%), care investeşte în instrumente derivate riscante.

Urmează cinci alte fonduri mutuale de acţiuni cu randamente pe ultimele 12 luni de 10 – 13%. Sunt fonduri care imită portofoliile de acţiuni diferiţilor indici bursieri (vezi tabelul).
„Riscul plăteşte“ mult mai bine în acest an.

Cel mai mare randament pe primele 66 de zile ale acestui an l-a înregistrat fondul de acţiuni BT Index ROTX: 7,75%, ceea ce în termeni anualizaţi (% pe an) înseamnă peste 58%.

BT Maxim, un alt fond al administratorilor de investiţii din grupul Băncii Transilvania a avut un câştig  de 7,41% (peste 48% / an).

Le urmează fondurile de acţiuni BCR Expert (6,11% pe două luni, sau aproape 39% pe an), respectiv Raiffeisen Acţiuni (6,1%).

Deplasarea spre acţiuni este un fenomen mondial.


În umbra marilor pieţe

La nivel global se remarcă trei aspecte importante, potrivit lui Răzvan Furtună, şeful departamentului de private banking de la BCR:

1.       Preţurile ridicate ale obligaţiunilor suverane (de stat) şi corporatiste;
2.       Maxime ale pieţelor de acţiuni (equity);
3.       Riscul creşterii inflaţiei pe termen mediu  „a fost readus în discuţie“.

„În acest context analiştii iau în considerare o eventuală ieşire masivă din zona fixed income (obligaţiuni).

Se remarcă tendinţa de ieşire de pe obligaţiuni cu scadenţe lungi şi intrarea pe scadenţe scurte şi medii sau equity, în special acţiuni cu dividend“, a declarat Răzvan Furtună, pentru ECONOMICA.NET.

„Din ce în ce mai mulţi investitori se îndreaptă spre soluţii de administrare activă a portofoliilor prin intermediul fondurilor de investiţii sau spre soluţii de tipul managementului discreţionar de portofoliu.

Asta în condiţiile în care şi alocarea activelor se modifică uşor spre instrumente cu risc mai ridicat de tipul acţiunilor“, ne mai scrie Răzvan Furtună.


 
„Economisire“ în acţiuni

O perspectivă interesantă ne trimite un broker:

„O economisire bună pe termen lung este, practic, investiţia în acţiunile Transgaz (simbol bursier TGN) sau Transelectrica (TEL) de la bursă. Sunt monopoluri de stat, nu pot da faliment, au venituri asigurate din tarife reglementate, riscul acţiunilor lor este acelaşi cu riscul de ţară,,respectiv cu cel al titlruilor de stat şi dau dividende“, spune Dan Rusu, şeful analiştilor de la firma de brokeraj BT Securities.

Se mai pot găsi alte exemple, chiar dacă nu sunt de stat şi, în plus, sunt aşteptate la Bursă alte mari  acţiuni energetice al statului (Nuclearelectrica, Romgaz), chiar anul acesta.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO