Unde sunt montate defibrilatoarele automate de la metrou, care pot salva viaţa în cazul unui stop cardiac

Pe 27 ianuarie, un bărbat a murit după ce a suferit un stop cardiorespirator în metrou, în apropierea staţiei Mihai Bravu. 12 minute au trecut până când i s-au făcut primele manevre de resuscitare de către echipajele de la Ambulanţă. Medicii atrag atenţia că în lipsa manevrelor de resuscitare, după doar două minute de la instalarea stopului cardio-respirator, şansele de supravieţuire ale victimei scad cu 10% la fiecare minut.

În acest context, ECONOMICA.NET vă spune cum folosiţi defibrilatoare externe automate care pot salva viaţa persoanelor aflate în stop cardiorespirator, dar şi unde sunt amplasate aceste aparate la metrou. 

În prezent, avem patru defibrilatoare externe automate perfect funcţionale, amplasate în staţiile de metrou, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii Metrorex şi Nicolae Stavre, preşedintele Asociaţiei Române de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă, organizaţia care a montat şi care administrează aceste aparate. 

• la Universitate, la nivel de vestibul, între controlor acces la metrou şi scările rulante, pe pilon, spre accesul dinspre Universitate;
• la Piaţa Unirii 2, la nivelul vestibulului, la capătul scărilor dinspre pasaj spre ieșirea C (magazin Unirea), pe perete;
• la Piaţa Unirii 1, pe vestibul, în capătul scărilor spre Dispeceratul Central;
• la Eroilor, la nivel de vestibul, pe stâlpul dintre turnicheţi, spre Spitalul Municipal.

Defibrilatorului extern automat (DAE) este un dispozitiv computerizat care analizează ritmul cardiac al victimei. Pe baza analizei, dispozitivul decide dacă este necesară administrarea unui şoc electric. DAE sunt extrem de precise şi vor declanşa un şoc electric doar dacă este necesar. Funcţionarea defibrilatorului extern automat se bazează pe şocuri electrice care pot corecta ritmul cardiac anormal. Dacă se acţionează rapid, ritmul cardiac poate reveni la normal. 

Citiţi la acest link cum folosiţi defibrilatorul automat în cazul în care observaţi că unei persoane i s-a făcut rău la metrou. 

Defibrilatoarele externe automate de la metrou au fost montate şi sunt în administrarea Asociaţiei Române de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (ARISU).

ARISU face reviziile defibrilatoarelor automate de la metrou, le întreţime şi intervine când este o problemă cu ele. Toate cele cinci defibrilatoare sunt perfect funcţionale, iar cel de la Piaţa Victoriei a fost dat jos pentru că s-au efectuat lucrari de renovare în staţia respectivă. Defibrilatorul urmează să fie montat săptămâna aceasta, a explicat pentru ECONOMICA.NET Nicolae Stavre, preşedintele Asociaţiei Române de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă.

Oficialii Metrorex ne-au spus că între companie şi ARISU nu există un protocol pentru mentenanţa aparatelor şi instrucţiuni de folosire a acestora: „Deoarece la momentul montării defibrilatoarelor nu a fost stabilit un parteneriat între Asociaţia Română pentru Situaţii de Urgenţă şi Metrorex, nici întreţinerea acestora nu a fost reglementată”. 

Preşedintele Asociaţiei Române de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă ne-a explicat că lipsa protocolului cu Metrorex se datorează colaborării dificile cu fostul director Metrorex.

„Între ARISU şi Metrorex nu există un protocol pentru mentenanţa aparatelor şi instrucţiuni de folosire a acestora, deoarece colaborarea cu fostul director Metrorex a fost greoaie. Acum, cu noul director, discuţiile s-au reluat şi lucrăm la încheierea cât mai rapidă a unui protocol. Mai mult, noul director a înţeles importanţa acestora şi vrea să mărească numărul defibrilatoarelor instalate la metrou”, ne-a spus Nicolae Stavre.

Cu toate că nu a existat un protocol scris între ARISU şi Metrorex, a existat o înţelegere tacită, prin care ni s-a permis accesul la aparate şi asigurarea mentenantei, precum şi suport tehnic atunci cand a fost nevoie. Faptul că nu a existat acest protocol nu a afectat în niciun fel aparatele, ci doar a pus o responsabilitate în plus pe ARISU. Dacă ar fi existat protocolul, Metrorex urma să fie responsabilă pentru revizii şi mentenanţă. Dar ne-am asumat aceasta responsabilitate fără niciun de regret sau întârziere, a adăugat preşedintele Asociaţiei Române de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă, ne-a spus Nicolae Stavre.

Oficialii Metrorex au refuzat să ne răspundă dacă şi câţi dintre conductorii de metrou au fost instruiţi să acorde primul ajutor în cazul unui stop cardio-respirator (suportul vital de viaţă).

„Pentru cazurile în care este necesară acordarea primului ajutor, există la nivelul companiei reglementări specifice, pe care personalul nostru le respectă întocmai şi acţionează în consecinţă. Aceste reglementări şi proceduri sunt întocmite şi agreate cu instituţiile care vizează siguranţa cetăţenilor şi asistenţa medicală a acestora. Conform aceloraşi reglementări, în toate situaţiile în care unui călător i s-a făcut rău în tren, în prima staţie din parcurs, mecanicul trenului se va deplasa la călătorul respectiv şi se va informa personal de starea de sănătate a acestuia, urmând a lua măsurile necesare. Asistenţa medicală este acordată doar de personalul medical de specialitate – echipele medicale cu atribuţii în acest sens”, au răspuns pentru ECONOMICA.NET oficialii Metrorex.

Ce trebuie să ştim despre suportul vital de bază

Suportul vital de bază este primul ajutor acordat victimelor care au suferit afecţiuni grave şi a căror viaţă este pusă în pericol. Cele mai importante manevre de suport vital de viaţă pe care putem să le facem sunt compresiile toracice, folosirea defibrilatorului extern automat, manevra Heimlich şi poziţia laterală de siguranţă.
Suportul vital de bază poate fi acordat de persoane fără pregătire medicală care au urmat un curs de suport vital de bază.
În cazul unui stop cardio-respirator, suportul vital de bază poate ţine pacientul în viaţă până la sosirea cadrelor medicale. În primele două minute de la instalarea stopului cardio-respirator, celulele încep să moară din cauza opririi circulaţiei sângelui şi lipsei de oxigen la nivelul creierului. Prin suportul vital de bază, putem menţine oxigenarea cordului şi a creierului până în momentul sosirii echipajului de ambulanţă.