Ungaria refuză să se alăture cererii UE adresată Georgiei de renunțare la legea privind influența străină, ba chiar cere Bruxelles-ului să urmeze exemplul oferit de Tibilisi

Executivul georgian nu a ţinut cont de protestele cetăţenilor şi a impus noua lege, condamnată în general de Occident, conform căreia organizaţiile neguvernamentale care primesc finanţare din străinătate în proporţie de peste 20% trebuie să declare că „urmăresc interesele unei puteri străine”.

Georgienii consideră că reglementarea este inspirată de cea folosită de Rusia împotriva disidenţilor şi a societăţii civile, însă Balasz Orban, directorul politic al cabinetului premierului Viktor Orban (cu care nu are nicio legătură de rudenie – n.red.), a scris pe X că „departe de a ne opune” acestei legi, „vrem să încurajăm introducerea unei legi similare în UE”.

„Protejarea suveranităţii unei ţări de amestecurile străine nedorite nu înseamnă o ameninţare pentru democraţie. În loc să condamne (legea), UE ar face mai bine să o ia ca exemplu”, a susţinut el.

Şeful diplomaţiei europene, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate Josep Borrell, a apreciat în numele Comisiei Europene că legea respectivă este contrară „valorilor” şi „normelor fundamentale” ale UE.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidată la aderarea la Uniune, iar opozanţii numesc actul normativ contestat „legea rusească”.

Ungaria a adoptat recent un pachet legislativ prin care se instituie o autoritate de monitorizare a „amestecurilor străine”, măsură împotriva căreia UE a declanşat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) pe motiv că ameninţă democraţia. AFP mai reaminteşte că premierul ungar, naţionalistul Viktor Orban, a rămas un apropiat al Kremlinului în ciuda invaziei ruse în Ucraina.

Citește și: