Ungaria va converti creditele din valută în forinţi la cursul spot. Ce se întâmplă în România

Guvernul maghiar intenţionează să convertească stocul de credite în valută la cursul spot, în prima jumătate a anului viitor, potrivit unor surse citate de Portofolio.hu.

Publicaţia maghiară scrie că sursele sale susţin că guvernul va prezenta un proiect legislativ Parlamentului în care va include toţi parametrii acestei operaţiuni în 4 noiembrie, împreună cu noua lege privind practicile bancare.

Informaţia prezentată de Portofolio.hu, o publicaţie respectabilă, contrazice zvonurile anterioare potrivit cărora conversia ar fi urmat să se facă la o rată sub cea a pieţei, favorabilă debitorilor şi defavorabilă băncilor.

Consumatorii ar urma să câştige totuşi ceva, dar nu direct în urma acestei operaţiuni.

Curtea Supremă de la Budapesta a stabilit că băncile au procedat greşit când au acordat credite în forinţi pentru care au cerut rambursarea în valută – în special franci elveţieni –, la cursul de vânzare practicat de bancă pentru valuta respectivă, cu câteva procente mai mare decât cel de cumpărare.

Acest ecart a adus sume nejustificate în conturile băncilor, a considerat instanţa, care a dispus recalcularea ratelor după cursul de schimb al băncii centrale, şi rambursarea diferenţei.

De asemenea, consumatorii vor primi bani înapoi şi din anularea clauzelor abuzive din contractele de împrumut. Băncile au avut clauze care le permitau creşterea unilaterală a costurilor – dobânzi şi comisioane -, considerate nelegale, de care au profitat în timpul crizei.

Estimările privind impactul celor două măsuri se ridică la 3,2 miliarde de euro (o mie de miliarde de forinţi), iar analiştii estimează că ratele la credit ar urma să scadă cu 25-30%.

Unde se aseamănă situaţia din Ungaria cu cea din România

Şi debitorii români au fost afectaţi de deprecierea leului în perioada de criză – la sfârşitul lui 2008 aproape 60% din creditele acordate persoanelor fizice erau în valută, cele mai multe pe termen mediu şi lung.

Spre deosebire de Ungaria, creditele în „valute exotice”, precum francul elveţia şi yenul japonez, reprezentau doar 10% din volumul creditului acordat populaţiei şi circa 17% din creditul în valută.

Cei cu credite în franci au fost loviţi în mod deosebit de evoluţia pieţei valutare, pentru că francul s-a apreciat faţă de euro şi euro s-a apreciat faţă de leu, la fel ca în cazul celorlalte monede din regiune.

În momentul de faţă există şi în România, în dezbatere parlamentară, proiecte de lege care prevăd conversia creditelor din valută în lei. Proiectul cotat cu cele mai mari şanse este cel al PSD-PNL, care prevede utilizarea cursului de la data conversiei şi nu pe cel de la acordarea creditului.

La fel ca în Ungaria, şi în România multe bănci au utilizat clauze care le-au permis creşterea unilaterală a costurilor impuse debitorilor, care au majorat ratele în ciuda evoluţiei indicatorilor de referinţă din piaţă. Dar, spre deosebire de ţara vecină, în România nu există o decizie a instanţei prin care să fie eliminate clauzele abuzive din toate contractele de credit, deşi legea a fost modificată astfel încât instanţele să poată da astfel de decizii pentru fiecare tip de contract în parte încă de acum un an. Au fost înregistrate mai multe procese la Tribunalul Bucureşti, însă acestea trenează în mod nejustificat, după ce s-a decis alocarea lor unei secţii necompetente.

De asemenea, instituţiile financiare din România nu au practicat decât în cazuri izolate acordarea de împrumuturi în valută denominate în moneda naţională şi pentru care au cerut rambursarea la cursul de vânzare al valutei practicat de instituţia financiară respectivă.