Amendamentele lui Florin Georgescu: BNR vrea conversia creditelor la cursul, dobânzile şi comisioanele curente

Banca Naţională a României (BNR) cere Parlamentului ca legea pentru conversia creditelor în valută să se aplice şi contractelor în derulare, dar să nu creeze costuri suplimentare pentru creditori. BNR propune ca băncile să ofere debitorilor cel puţin dobânda din oferta curentă când fac conversia. Cursul de schimb aplicabil ar fi cel de la data depunerii cererii de conversie şi nu cel de la data accesării creditului.
Mihai Banita - lun, 22 sept. 2014, 23:24
Amendamentele lui Florin Georgescu: BNR vrea conversia creditelor la cursul, dobânzile şi comisioanele curente

BNR a trimis la Palatul Victoria şi Parlamentului o serie de observaţii la iniţiativa legislativă a PSD-PNL pentru conversia creditelor în valută.

Instituţia din Strada Doamnei încearcă să explice legislativului că propunerea parlamentarilor loveşte băncile şi vrea ca proiectul de lege să fie radical ajustat, cu doar două concesii pentru debitori.

Conversia să se facă din valută în moneda în care debitorii au venituri

O prevedere introdusă la Senat spune că debitorul ar avea dreptul să facă conversia în orice altă monedă, însă BNR propune o formulare similară cu cea din iniţiativa deputatului Ana Birchall, asumată de 131 de parlamentari, cei mai mulţi din fosta alianţă USL, care spune că moneda în care se converteşte creditul să fie cea în care debitorul îşi obţine veniturile.

“Preluarea textului propus conduce la prejudicierea debitorului prin permisiunea asumării riscului valutar şi perpetuarea stării din prezent, în aceste condiţii demersul legislativ în discuţie rămânând fără efect”, se arată în scrisoarea BNR, semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

BNR mai spune că schimbarea monedei creditului cu oricare altă monedă, fără restricţii, ar duce “la majorarea costurilor asociate creditării, prin necesitatea de a adopta o strategie de transfer a costurilor de acoperire a riscului valutar”.

Amendamentul senatului a fost criticat şi de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Conversia să se facă fără costuri pentru bănci

Banca centrală vrea ca legea să nu producă costuri pentru băncile comerciale, ci doar să scutească de riscul valutar viitor pe cei care au contractat credite în altă valută decât cea în care-şi realizează veniturile.

Art II, alin. (2) din proiectul de lege spune că: “Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte adiţionale convenite cu instituţiile de credit sau instituţiile financiare nebancare, fără a implica costuri sau garanţii suplimentare din partea consumatorului”, se arată în proiectul de lege.

BNR consideră că această prevedere lasă loc de interpretări în privinţa costurilor pe care le presupune operaţiunea de conversie. Banca centrală se teme că băncile ar putea fi obligate să păstreze dobânzile la valută pentru împrumuturi în lei.

(Cei mai mulţi români au venituri în lei, iar jumătate din credite sunt în valută – procentul este de 90% în cazul împrumuturilor pentru locuinţe – astfel că cele mai multe conversii ar trebui să se facă din valută în lei)

Cum în cele mai multe cazuri dobânda creditelor în valută era mai mică decât cea a împrumuturilor în lei, cel puţin la momentul acordării şi în cazul în care dobânzile erau transparente, menţinerea dobânzilor şi schimbarea monedei creditelor ar aduce beneficii debitorilor şi pierderi pentru bănci.

BNR încearcă să explice acest lucru, în limbajul caracteristic, însă confundă noţiuni precum „principal” şi „dobândă”.

Nici explicaţia că băncile ar pierde sigur bani dacă ar păstra marja de dobândă şi ar modifica dobânda de referinţă din Euribor în Robor nu este prea convingătoare. Creditele în lei au fost mai scumpe de-a lungul timpului pentru că preţul finanţării de pe piaţa internă a fost ridicat – Robor a avut, istoric, o valoare mult mai mare decât Euribor -, însă marjele de dobândă ale băncilor nu au fost neapărat mai mari decât la împrumuturile în euro, ba chiar mai mici. De altfel, şi în acest moment marjele de dobândă la împrumuturile în lei sunt mai mici decât cele la împrumuturile în euro – cel puţin pentru creditele ipotecare, pentru că în cazul creditelor de consum nu se mai pot face comparaţii, din moment ce BNR a interzis creditul de nevoi personale în valută.

Mai mult, cu ocazia OUG 50/2010 băncile care practicau dobânzi interne de care legau o marjă mică au modificat contractele astfel încât marja fixă a crescut şi la valori de 8-9 puncte procentuale la euro, cu mult peste cele practicate în cazul creditelor noi în lei.

Astfel, păstrarea marjelor ar prejudicia mai degrabă consumatorii şi nu băncile, deşi BNR crede că băncile vor fi cele care vor avea de suferit într-o asemenea situaţie.

Mai jos, explicaţia celui de-al doilea om din BNR:

“În acest sens, aplicarea unei rate de actualizare/discount asupra fluxurilor de numerar anticipate a fi plătite de debitor are în vedere costurile de finanţare ale instituţiei de credit, respectiv riscul de credit aferent produsului oferit.

Menţinerea unei rate a dobânzii construită în funcţie de rata de referinţă iniţială (înainte de conversia în lei, ex: Euribor 3M), rată mai mică decât rata de referinţă pentru creditele în lei (ex: ROBOR 3L) ar genera, în urma determinării valorii prezente a fluxurilor de numerar (pentru care rata de discount utilizată are în vedere costul de finanţare), o valoare mai mică decât valoarea principalului rămas de plată în urma conversiei, generând astfel o pierdere pentru creditor. Cu alte cuvinte, nu se poate păstra aceeaşi rată a dobânzii în urma conversiei

(…) În acest sens, subliniem necesitatea ca, în urma conversiei, instituţia de credit să nu fie obligată să păstreze marja de dobândă aferentă creditului iniţial, întrucât pentru a nu genera o pierdere economică la nivelul instituţiei de credit, valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare trebuie să rămână aceeaşi”. 

Păstrarea dobânzii împrumutului în valută pentru lei ar fi avantajoasă pentru debitori doar în unele cazuri. Cu toate acestea, ARB susţine că BNR a calculat pierderi pentru băncile comerciale de 14,4 miliarde de lei în următorii cinci ani. Doar din această operaţiune. În scrisoarea lui Florin Georgescu nu este menţionat niciun studiu de impact, iar datele acestuia şi metodologia nu au fost făcute publice, la fel ca în cazul altui faimos studiu de impact, cel care priveşte eliminarea posibilelor clauze abuzive din toate contractele de credit.

Compromisul BNR: să se dea oferta curentă a băncilor

Pentru cei care au luat credite pe vremea când leul era sub patru unităţi pentru un euro, conversia în lei presupune marcarea unei pierderi fără posibilitatea de recuperare. Aceştia renunţă la ideea că leul se va mai aprecia faţă de euro şi speră să se ferească de viitoare deprecieri. Pentru cei care au luat credite în franci elveţieni, pierderea este şi mai mare.

BNR “îndulceşte” puţin situaţia şi propune introducerea unui articol prin care clienţii care îşi convertesc creditul vor beneficia cel puţin de oferta curentă a băncii.

“(2) Nivelurile dobânzii, comisioanelor, taxelor şi ale oricăror alte costuri prevăzute în contractul iniţial aplicabile creditului după conversie va fi cel mult egal cu cel al costurilor aferente creditelor similare aflate în oferta creditorului în ziua solicitării realizării conversiei”, se arată în textul propus de BNR.

Comisioane mai mici?

Menţiunea limitării comisioanelor la nivelul ofertei curente pentru moneda în care se face conversia ar putea să fie de ajutor debitorilor care plătesc comisioane mari la împrumuturile în valută.

După ce imaginea le-a fost şifonată cu ocazia OUG 50/2010 şi de procesele pe clauze abuzive care au pornit de atunci, băncile şi-au periat ofertele curente şi au preferat să practice comisioane mai mici pentru creditele noi şi să pună diferenţa în marjă. Aceleaşi bănci au rebotezat comisioanele care contau până la o treime din rata lunară în comision de administrare din comision de risc/urmărire riscuri/monitorizare etc. O eventuală obligaţie pentru bănci să ofere comisioane mai mici pentru creditele converite s-ar putea dovedi în avantajul debitorilor, însă nu ştim dacă propunerea BNR este sinceră sau este doar o scăpare din partea reglementatorului sau dacă va fi adoptată de Camera deputaţilor în această formă.

În tot cazul, BNR cere o perioadă de 60 de zile până la aplicare legii de la momentul adoptării, timp în care băncile îşi pot adapta ofertele astfel încât să nu piardă.

Dispare referirea la garanţiile suplimentare

Dacă în proiectul parlamentarilor se precizează că banca nu trebuie să solicite garanţii suplimentare la efectuarea conversiei, în propunerea sa BNR nu mai face nicio menţiune la garanţii.

Acest lucru ar putea face imposibilă realizarea conversiei pentru cei care au ipoteci a căror valoare s-a depreciat considerabil faţă de momentul accesării creditului şi nici active suplimentare pentru ale gaja, fiind posibil ca motiv banca să refuze conversia.

BNR este de acord cu aplicarea legii şi asupra creditelor în derulare, spre deosebire de Asociaţia Română a Băncilor, care susţine aplicarea legii doar asupra contractelor viitoare.

Proiectul de lege, inclusiv propunerile BNR, urmează a fi discutat de către deputaţii de la Comisia juridică şi cea de finanţe-bănci, responsabile cu întocmirea raportului, în şedinţa de astăzi.

Guvernul a recomandat Parlamentului să ia în seamă propunerile BNR.

Te-ar mai putea interesa și
Nicuşor Dan: PMB, datorie de 300 de milioane de lei către Termoenergetica – 200 de milioane, achitate în 45 de zile
Nicuşor Dan: PMB, datorie de 300 de milioane de lei către Termoenergetica – 200 de milioane, achitate în 45 de zile
 Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, precizează că datoria Municipalităţii către Termoenergetica este în acest moment de 300 de milioane de lei, dar că 200 de milioane urmează să......
Mugur Isărescu: Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate
Mugur Isărescu: Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate
Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale ...
Euro creşte uşor şi se apropie de maximul istoric în faţa leului – curs BNR vineri, 24.09.2021
Euro creşte uşor şi se apropie de maximul istoric în faţa leului – curs BNR vineri, 24.09.2021
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,9491 lei/euro, 4,2167 lei/dolar, 5,7803 lei/liră ...
Numărul focarelor active de pestă porcină africană a urcat la 620
Numărul focarelor active de pestă porcină africană a urcat la 620
 Numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) a urcat la 620 în această săptămână, de la 611 săptămâna ...