Vicepreşedintele BCE crede că băncile europene ar avea nevoie de sprijin din partea statului după Brexit

Potrivit lui Constancio, o interpretate strictă a regulilor care interzic ajutoarele de stat a împiedicat până acum băncile să îşi reducă activele cu probleme, astfel că băncile au păstrat în bilanţurile lor un stoc important de credite neperformante, dar acum a venit timpul să fie revizuită această abordare. În ultimele săptămâni acţiunile băncilor au scăzut puternic, investitorii fiind îngrijoraţi în special de băncile italiene şi cele portugheze. Scăderea cotaţiei acţiunilor a majorat costurile de finanţare ale băncilor şi a alimentat îngrijorările cu privire la o reducere a creditului.

De altfel, autorităţile italiene au şi demarat discuţiile cu Comisia Europeană cu privire la un plan de recapitalizare a băncilor din peninsulă cu fonduri publice.

‘Situaţia actuală, după o nouă rundă de scădere a preţului acţiunilor după Brexit, justifică o reflexie profundă asupra mijloacelor de a compensa anumite insuficienţe ale pieţei printr-un mic sprijin public destinat îmbunătăţirii stabilităţii anumitor sectoare bancare. Fără această abordare, singura soluţie viabilă la dispoziţia autorităţilor de supervizare ar fi introducerea unor limite de timp pentru deprecierea creditelor neperformante, care, într-o abordare realistă, vor necesita mai mulţi ani pentru a atinge niveluri rezonabile’, a spus Vitor Constancio la o conferinţă organizată la Madrid.

Vicepreşedintele BCE a subliniat însă că orice sprijin public va putea avea loc numai după ce acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni ai băncilor vor contribui şi ei cu cel puţin 8% din pasivele totale, cum prevăd noile reguli europene în materie de rezoluţie bancară.

BCE estimează că 7,1% din creditele bancare din zona euro erau neperformante la finele lui 2015, un raport de aproape cinci ori mai mare decât cel înregistrat în SUA. Italia şi Grecia se află în cea mai proastă situaţie.

Vitor Constancio a mai spus că sectorul bancar european va continua să se reducă din cauza supracapacităţilor de care suferă iar fuziunile ar fi cea mai bună modalitate de a derula procesul de restructurare, chiar dacă a recunoscut că este puţin probabil să se repete valul de fuziuni înregistrat în perioada 2005-2007. O alternativă ar putea fi dezmembrarea ordonată a anumitor bănci, care s-ar putea traduce prin vânzarea anumitor activităţi.