Vinurile Gramma, povestea podgoriei din Iaşi care a făcut furori în până în Asia. Doi investitori japonezi vor să planteze soiuri româneşti

Pe dealurile Vişan din jurul Iaşiului, aproape de satul Bucium, producătorul de vinuri Gramma îşi creşte soiurile de struguri într-o mică podgorie de 40 de hectare, și produce circa 100.000 de litri de vin anual. Vinurile româneşti au căutare din ce în ce mai mare în străinătate, iar vinul Gramma ajunge și în ţări precum Olanda, Germania, Marea Britanie şi Italia. De curând, doi investitori japonezi au vizitat crama şi au rămas impresionaţi de vinurile produse acolo, astfel că au hotărât că vor să cultive soiurile şi la ei în ţară.
Lidia Neagu - D, 14 oct. 2018, 18:53
Vinurile Gramma, povestea podgoriei din Iaşi care a făcut furori în până în Asia. Doi investitori japonezi vor să planteze soiuri româneşti

Podgoria are un contract cu parteneri din Japonia încă din 2012, poveseşte Marian Olteanu, iar acum au decis că vor să cumpere soiuri româneşti pe care să le cultive. Cei doi investitori japonezi au ales strugurii româneşti, după ce au vizitat şi podgorii similare în Italia şi Franţa, pentru că sunt mai puţin pretenţioşi şi se potrivesc cel mai bine cu solul şi clima din Japonia.

Proprietarul podgoriei Gramma spune că le va furniza japonezilor butaşii în toamna anului viitor, înainte de culesul viei, şi îi va învăţa cum să îi cultive şi protocoalele româneşti.

„Au venit la mine partenerul meu din Tokio împreună cu un alt investitor din Noto, o regiune agricolă, care are cramă şi mi-au spus că ei vor să planteze soiuri româneşti în Japonia. O să ia Fetească Albă, Fetească Neagră şi Regală, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă românească şi vom vedea ce se prinde şi ce nu. Butaşii îi vom altoi la Staţiunea de Cercetare din Copou şi voi merge împreună cu oenologul nostru şi o să facem şi primele vinuri acolo”, a spus Olteanu.

În funcţie de ce soi se va prinde, începând de anul viitor vom începe să plantăm câte un hectar din fiecare.

Brandul Gramma este unul relativ tânăr pe piaţa românească, povestea sa începe după anii 1990, când familia Olteanu a început formalităţile pentru a recupera pământurile confiscate de comunişti. După intrarea României în Uniunea Europeană, au aplicat pentru fonduri SAPARD şi odată ce au obţinut finanţarea s-au început să investească în crama şi podgorie.

Primele vinuri au ieşit pe piaţă în anul 2009, iar printre primele provocări au fost alegerea denumirii brandului. „E interesant şi cum am ajuns aici. Nu am avut niciun bunic prinţ, rege, boier, pe de o parte. Pe de altă parte, ne-am uitat şi în istoria locului – nicio picătură de sânge vărsată pentru o cauză nobilă, vreo bătălie pentru libertate care să fi avut loc pe aceste pământuri. În timp ce încercam să găsim un nume pentru crama noastră, am început să degustăm împreună cu echipa câteva soiuri, ne-am dat seama că am devenit mai vorbăreţi. Atunci ne-am dat seama că ar putea fi vinul conversației. Și atunci am ales Gramma, din greaca veche, de la gramatică, cuvânt, corectitudine în exprimare, nu nepărat în sensul propriu”, explică antreprenorul.

Marian Olteanu povesteşte că toţi vecinii de pe dealurile Vişan au avut vie, însă majoritatea au decis sa le taie şi să le vândă pentru diverse proiecte imobiliare. El, însă a decis, să parieze pe vin şi să continue să investească în podgorie. De altfel, următoarea investiţie, în valoare de 150.000 de euro, va consta în replantarea a 10 hectare de vie îmbătrânită.

„Vreau să replantez 10 hectare de vie. Nu vreau neapărat să cresc în volum, vreau să cresc în calitate şi în tot felul de alte linii de buisness secundare, cum ar fi turismul. Citesc foarte mult ce se întâmplă pe afară, de exemplu în California, în Tampa Valley distribuţia clasică, cum o facem noi acum în ţară – dai distribuitorului discount şi el livrează mai departe – începe să nu mai existe. Ori livrează la restaurante, ori livrează direct consumatorului final. Noi vrem să profităm, pentru că nu sunt atât de multe crame în ţară care să fie aproape de un oraş mare, ne vin foarte mulţi turişti.

Pentru design-ul etichetelor, Olteanu a semnat un parteneriat cu Horațiu Mălăele. ”Aveam nevoie de o etichetă puternică și am avut trei vinuri – Aligoté, Fetească Regală și Cuvee Vișan – cu etichete semnate de Horațiu”, spune managerul viei.

Vinurile sunt comercializate în sistemul HoReCa, în restaurantele din majoritatea oraşelor mari din România, în reţelele de retail, dar şi în străinătate din Tokio până în Londra.

Crama Gramma produce în jur de 100.000 litri de vin pe an și scoate pe piață circa 10 sortimente diferite. Cifra de afaceri a fost anul trecut de 250.000 euro şi estimează că în acest an va creşte până la 300.000 de euro.

Te-ar mai putea interesa și
Unde sunt cel mai scump si cel mai ieftin cartier din România
Unde sunt cel mai scump si cel mai ieftin cartier din România
Cele mai scumpe cartiere din România pentru cei care şi-au dorit să-şi cumpere propria locuinţă în 2025 se găsesc în Bucureşti, Cluj-Napoca şi în Braşov, unde sunt zone în care......
Autostrada A7 Focșani – Adjud, de 50 km, se deschide mâine la ora 11:00. Se poate merge de la București la Adjud doar pe autostradă FOTO
Autostrada A7 Focșani – Adjud, de 50 km, se deschide mâine la ora 11:00. Se poate merge de la București la Adjud ...
Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), anunță că ...
Isarelienii de la Econergy pun o baterie de 68 MW în parcul fotovoltaic finalizat recent la Oradea. Credit de 40 mil. euro de la Unicredit
Isarelienii de la Econergy pun o baterie de 68 MW în parcul fotovoltaic finalizat recent la Oradea. Credit de 40 mil. euro ...
UniCredit Bank a finalizat o tranzacţie pentru finanţarea unei centrale solare, în valoare totală de 40,5 milioane de ...
Anchetă pe piața cărnii de porc. Consiliul Concurenței vrea să afle de ce porcul românesc e impedicat să intre în magazine
Anchetă pe piața cărnii de porc. Consiliul Concurenței vrea să afle de ce porcul românesc e impedicat să intre în ...
Consiliul Concurenței a declanșat un studiu pentru a identifica barierele care limitează accesul fermierilor români pe ...