Vouchere de 15.000 lei pentru proceduri de fertilizare în vitro, de la Guvern – proiect

Astfel, Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii, se adresează cuplurilor şi femeilor infertile, cu vârsta cuprinsă între 20 – 45 ani, cărora li s-a diagnosticat o afecţiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, de către un medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competenţă în tratamentul infertilităţii cuplului şi în reproducere umană, asistată medical, scrie Agerpres.

Sprijinul constă într-un ajutor financiar, neimpozabil, acordat sub forma a două vouchere pe suport electronic, în cuantum de 15.000 lei, respectiv un voucher în valoare de 5.000 lei care va fi destinat achiziţionării de medicamente specifice, iar al doilea, în sumă de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale prescrise. În vederea achiziţionării medicamentelor şi efectuării procedurilor medicale specifice, beneficiarii se vor adresa farmaciilor, respectiv unităţilor sanitare publice sau private care vor deveni partenere în program.

Programul se derulează de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, şi este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie.

Sprijinul financiar se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari.

Cel puţin unul dintre beneficiarii programului, membru al cuplului infertil sau femeia singură infertilă, trebuie să fie cetăţean român şi să aibă domiciliul în România, dovedit potrivit legii.

Sprijinul financiar poate fi acordat pentru maximum trei proceduri pentru acelaşi beneficiar/beneficiari.

Beneficiarii Programului nu pot aplica, în acelaşi an, la un alt program cu acelaşi scop, finanţat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central. În acest scop, beneficiarii dau o declaraţie pe propria răspundere, în condiţiile legii.

Analiza cererilor şi aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete şi declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual.

Potrivit expunerii de motive, România, la fel ca majoritatea ţărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalităţii şi cu schimbări semnificative în comportamentul reproductiv. Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunţat.

În 2023, rata fertilităţii totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menţinerea stabilităţii populaţiei şi în scădere faţă de anul 2022.

Acest fenomen nu este unic României. La nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilităţii în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor furnizate de OECD. Printre ţările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria şi Polonia, dar sub media unor ţări ca Franţa, unde rata fertilităţii este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).

La nivel european, în anul 2024, ţările cu cea mai mare rată a natalităţii au fost Cipru cu 10,7 născuţi-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori şi Franţa cu 9,9 născuţi-vii la 1.000 locuitori, rata natalităţii din România fiind de 8,4 născuţi-vii la 1.000 locuitori.

Declinul natalităţii este agravat de migraţia masivă a forţei de muncă, care a început în anii 1990 şi continuă să influenţeze negativ structura demografică a României. Pe lângă numărul redus de naşteri, fenomenul migraţionist contribuie la o reducere a populaţiei apte de muncă şi, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populaţiei.

Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populaţiei României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populaţiei de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori.

Iniţiatorii proiectului menţionează că în Uniunea Europeană, alte ţări au adoptat deja politici similare de susţinere a fertilităţii şi de combatere a declinului demografic. De exemplu, în Franţa, politicile familiale, care includ alocaţii substanţiale pentru copii şi sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menţinerea unei rate a fertilităţii relativ ridicate în comparaţie cu alte state membre.

Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenţii pentru fertilizare in vitro, ci şi reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulţi copii şi alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naţionale ambiţioase de creştere a natalităţii.

Bulgaria are un fond naţional dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din ţară să se nască prin proceduri de reproducere asistată.

În concluzie, pe baza datelor demografice şi a tendinţelor actuale, este evident că România se confruntă cu o criză demografică, iar măsurile de sprijin pentru cuplurile infertile reprezintă un pilon al politicii de creştere a natalităţii. Implementarea şi extinderea Programului sunt necesare nu doar pentru a răspunde nevoilor individuale ale cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea, ci şi pentru a contribui la stabilizarea şi, în viitor, la inversarea tendinţei de declin a populaţiei.