Ziua cea mare: Se desfac ofertele pentru controversata privatizare a combinatului Oltchim

Patru ofertanți luptă pentru o companie cu o valoare de piaţă de maxim 50 de milioane de euro, care însumează datorii şi pierderi ce totalizează un miliard de euro, este dependentă de o ulterioară achiziţie a Arpechim, cotată la peste 100 de milioane de euro şi care necesită investiţii echivalente cu valoarea sa de piaţă. Vor cumpăra participanţii doar acţiunile? Vor alege să fie atât acţionari majoritari cât şi creditori majoritari? Ce procese se prefigurează? 
Economica.net - joi, 20 sept. 2012, 21:01
Ziua cea mare: Se desfac ofertele pentru controversata privatizare a combinatului Oltchim

Află toate aceste lucruri vineri, pe ECONOMICA.NET, în aşteptatul spectacol mediatic al licitaţiei pentru vânzarea Oltchim.

Vineri se deschid ofertele. Licitaţia cu oferta în plic urmată, dacă va fi cazul, de licitaţie cu strigare după regula licitaţiei competitive va fi organizată la sediul OPSPI, vineri la ora 12.00.

Deşi s-a anunţat oficial că 13 firme au fost interesate să participe la licitaţia pentru privatizarea Oltchim, doar patru au intrat în „lupta finală”. Mai mult, au fuseseră vehiculate nume grele, precum Gazprom și Rosneft, printr-o firmă care reprezintă interesele ambilor coloși, cu numele de Cimarron Energy.

PCC, Aisa Invest şi Chimcomplex (firme controlate de omul de afaceri Ştefan Vuza) au depus oferte pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Dan Diaconescu şi-a dublat oferta iniţială, „un cadou de ziua premierului Ponta”, şi a anunțat că s-a asociat cu investitor strategic internaţional despre care spune că este cel mai mai jucător din domeniul petrochimiei la nivel mondial.

Înainte de anunţarea ofertelor a avut loc un scandal în ministerul Economiei, pornit de Dan Diaconescu. Acesta l-a acuzat pe Vulpescu de faptul că ar fi tras de timp pentru a-i întârzia depunerea ofertei, chestiune care i-ar fi anulat-o. Spiritele s-au calmat abia la conferinţa de prezentare a ofertelor, unde Vulpescu a declarat că va accepta oferta lui Diaconescu. Dar a specificat că doar „pentru această etapă”.

Premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Economiei să fie direct implicat în procesul de privatizare a companiei Oltchim, dar să evite spectacolul mediatic, spunându-i că anticipează că vineri, la licitaţia programată să fie organizată în prezenţa presei, va fi un astfel de spectacol.

„La Oltchim, vreau să fiţi direct implicat. Vineri este licitaţia cu strigare în prezenţa presei şi pot să anticipez că va fi un anumit tip de spectacol mediatic având în vedere participanţii. Vă cer să nu cădem noi în spectacol mediatic”, i-a spus Ponta ministrului.

Întâlniri Roibu-Videanu-Boureanu

În plin scandal privind privatizarea Oltchim, fostul director al combinatului, Constantin Roibu, s-a întâlnit, miercuri, cu democrat-liberalii Adriean Videanu şi Cristian Boureanu, informează România TV. Premierul Victor Ponta a invocat joi „prietenia” dintre cei trei şi a apreciat că „poate vine PDL şi cumpără Oltchimul”.

Roibu s-a văzut cu cei doi în întâlniri separate, însă a precizat că nu au discutat despre privatizarea Oltchim. Roibu a spus că întrevederea cu deputatul PDL Cristian Boureanu a avut ca obiect restituirea unei datorii a acestuia către Oltchim, în valoare de 260.000 de euro. Boureanu a declarat că datoria aparţine unei firme a fratelui său. Fostul ministru al Economiei a negat că întâlnirea sa cu Roibu ar putea să provoace dubii asupra corectitudinii procesului de privatizare de la Oltchim. „Unde vedeţi vulnerabilitatea în această întâlnire? Păi, eu sau domnul Roibu ne implicăm în procesul de privatizare?”, a spus Videanu.

„Senzaționala” amânare

Termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea Oltchim a fost prelungit de luni, 17 septembrie, până joi, 20 septembrie, la ora 12:00. Decizia preşedintelui OPSPI privind amânarea termenului de depunere a ofertelor pentru privatizarea Oltchim a fost determinată de trei acţiuni în instanţă depuse de preşedintele PP-DD, Dan Diaconescu. Diaconescu a depus trei acţiuni în anulare, una împotriva unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor Oltchim, celelalte vizând suspendarea şi anularea procedurii de privatizare şi a contractului de privatizare care ar urma să fie încheiat.

Şeful OPSPI a mai anunţat că societăţi care reprezintă Gazprom au solicitat amânarea cu două săptămâni a termenului limită pentru depunerea ofertelor de privatizare la Oltchim pentru a analiza impactul litigiilor apărute în ultimele zile privind combinatul chimic.

Dan Diaconescu, a cerut, săptămâna trecută, în instanţă, anularea hotărârii AGA de la Oltchim prin care s-a aprobat metoda de privatizare, care presupune şi preluarea datoriilor de 1,8 miliarde lei către AVAS.

În dimineaţa zilei de luni, Diaconescu a mai depus la Tribunalul Bucureşti două cereri, care privesc anularea privatizării Oltchim şi suspendarea tuturor măsurilor de privatizare până la soluţionarea cererii de anulare a deciziei AGA.

Până la termenul limită, luni, 17 septembrie, ora 12:00, au depus oferte trei cumpărători: PCC SE, înregistrată în Germania, preşedintele PP-DD, Dan Diaconescu şi omul de afaceri Ştefan Vuza, prin două firme, Chimcomplex şi Aisa Invest din Cluj.

Începerea negoicierilor cu investitorii care au depus oferte la Oltchim reprezintă precondiţie pentru aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Boardul director pentru discutarea evaluării acordului cu România este programat pentru a doua parte a acestei luni. Şeful misiunii FMI de evaluare, Erik de Vrijer, a anunţat în august că evaluarea nu va fi aprobată de consiliul director dacă vreuna dintre cele patru precondiţii nu este îndeplinită.

La începutul acestei luni, Guvernul a schimbat strategia de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,6% din capitalul social, şi a creanţelor Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei. Ministerul Economiei va negocia cu OMV Petrom, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, o opţiune de cumpărare de active ale rafinăriei Arpechim, exercitabilă de către investitorul desemnat pentru privatizarea Oltchim.

Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,8% din titlurile combinatului chimic. În acţionariatul Oltchim se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,32%) şi fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, care deţine prin Nachbar Services 14,02% din titluri.

Și alte privatizări…eșuate

Oltchim a mai trecut prin încercări de privatizare dar, din diferite motive, încercările statului au fost mereu încununate mereu cu eşecuri. În luna august 2001, compania canadiană Exall Resources, care a câştigat licitaţia pentru privatizarea SC Oltchim SA, nu a achitat contravaloarea pachetului de acţiuni (53,26%) şi nu a făcut dovada deschiderii unui cont escrow în valoare de 25 de milioane de dolari (o garanţie a capacităţii de a efectua investiţiile asumate prin contractul de privatizare).

Canadienii aveau nevoie de 34,7 milioane de dolari, incluzând valoarea penalităţilor de întârziere a plăţii acţiunilor, bani pe care Exall a încercat să-i obţină printr-o ofertă publică de acţiuni ale unei companii – Oltchim Aquisition Company – înfiinţată special pentru preluarea SC Oltchim SA. Canadienii au încercat să atragă în această operaţiune două mari companii – SNC Lavalin şi PVC Group – şi mai multe fonduri de investiţii, însă nu au reuşit să fie convingători. Tentativa de privatizare a SC Oltchim SA a eşuat, de fapt, în toamna anului 2000, atunci când statul a primit doar două răspunsuri la anunţul scoaterii la vânzare a pachetului majoritar de acţiuni. Exall a fost aleasă pentru negociere, întrucât oferta depusă de societatea Romarta 2000, controlată de fondul de investiţii Broadhurst Investments, a fost considerată inacceptabilă.

În anul 2003, procesul s-a reluat, însă APAPS-ul lui Ovidiu Muşetescu l-a oprit, deşi au existat intenţii de cumpărare din partea concernului rus Lukoil, a grupului financiar Vienna Capital Partners şi a Grupului Rompetrol. În decembrie 2007, Ştefan Vuza, preşedintele Serviciilor Comerciale Române, îşi pregătise strategia pentru a câştiga licitaţia de oferte atunci când AVAS urma să scoată la vânzare SC Oltchim SA. În fine, în luna aprilie 2008, compania azeră de petrol şi gaze Socar se pare că voia să preia combinatul chimic vâlcean şi partea de rafinare de la Arpechim Piteşti. Compania Socar a anunţat încă din 2007 intenţia de a intra pe piaţa petrolieră românească.

PCC SE care, împreună cu Nachbar Services, deţine 30% din Oltchim vrea, la rândul ei, să cumpere societatea şi a făcut tot ce putea pentru a bloca activitatea acesteia. Contestarea planului de integrare a petrochimiei de la Arpechim cu SC Oltchim SA, nenumăratele plângeri depuse la Comisia Europeană împotriva SC Oltchim SA, blocarea accesului companiei la finanţare prin acţiuni în instanţă, denigrarea managementului companiei prin intermediul comunicatelor de presă şi lansarea de zvonuri privind intrarea SC Oltchim SA în incapacitate de plată au avut o contribuţie decisivă la rezultatele financiare negative înregistrate de SC Oltchim SA în ultimii ani.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Românii și energia regenerabilă: câți dintre noi ne dorim turbine eoliene și panouri fotovoltaice lângă casă sau chiar acasă
Românii și energia regenerabilă: câți dintre noi ne dorim turbine eoliene și panouri fotovoltaice lângă casă sau ...
Românii sunt printre cei mai entuziaști susținători ai energiei regenerabile, conform unui sondaj YouGov, efectuat în ...
17 state NATO, printre care și România, au convenit să înființeze un fond de cel puțin un miliard de dolari pentru dezvoltarea de tehnologii de apărare
17 state NATO, printre care și România, au convenit să înființeze un fond de cel puțin un miliard de dolari pentru ...
Miniştrii apărării din 17 state NATO, printre care şi România, au convenit să înfiinţeze un fond care să contribuie ...
Banca Centrală Europeană își va majora dobânda de referință în 2024, potrivit unui sondaj realizat de Reuters
Banca Centrală Europeană își va majora dobânda de referință în 2024, potrivit unui sondaj realizat de Reuters
Banca Centrală Europeană va fi una dintre ultimele mari bănci centrale care va majora dobânda după pandemia de COVID-19, ...