Cât de bună este vestea că bugetul de stat are excedent, potrivit analiştilor BCR

„România a ieșit de sub procedura de deficit excesiv la mijlocul anului 2013, dar pe de altă parte, respectarea angajamentului României de a reduce deficitul bugetar structural până la 1% din PIB încă din 2015 este departe de ținta asumată”, potrivit analiştilor BCR.

România va rata obiectivul de deficit structural de 1% în următorii doi ani, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate de BCR.  Previziunile de la Bruxelles vorbesc de deficite structurale de peste 2% în 2015 şi 2016.

„Colectarea slabă a veniturilor la buget, risipirea banului public și evaziunea fiscală sunt, după ani buni de reformă, principalele puncte slabe ale finanțelor publice din România”, scriu analiştii celei mai mari bănci româneşti.

Reperul pentru soldul bugetar structural este cel din momentul în care economia este la mijlocul unui ciclu de creştere, adică la jumătatea distanţei dintre declanşarea urcuşului spre boom-ul economic şi începerea recesiunii.

Deficitul structural arată, după ajustarea componentelor ciclice, dacă politica fiscală este expansionistă, neutră sau restrictivă. Potrivit angajamentului cu CE (cunoscut sub denumirea de Medium Term Objective sau MTO), deficitul de 1% ar fi suficient de expansionist, fără să fie periculos. Estimările arată valori de peste 2%.

Excedentul bugetar pe primele nouă luni „nu ar fi fost practic posibil (chiar și cu veniturile suplimentare din noul impozit pe construcții și aciiza mărită), dacă cheltuielile publice de capital nu ar fi fost reduse substanțial. Deși la nivelul lunar în septembrie, cheltuielile de capital au fost de circa un miliard lei, acestea au continuat să scadă în primele nouă luni (-24%), în timp ce totalul investițiilor (inclusiv cele de capital) se reduseseră cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului anterior”, au calculat analiştii BCR.

Execuția bugetară din 2014 a fost marcată de „o politică fiscală volatilă. Eforturile privind reforma sectorului public au slăbit vizibil, după ce România a ieșit din procedura de deficit excesiv, în timp ce tendința spre cheltuieli prea ‘generoase’ în anii electorali a fost încă o dată confirmată”.

„Este dificil să-ți imaginezi că România poate să continue să se consolideze din punct de vedere fiscal în anii care vin – conform angajamentului luat față de Comisia Europeană – în condițiile unor rate de colectare a veniturilor la buget de 32-33% din PIB concomitent cu menținerii unei tendințe de a cheltuieli mult prea generoase”, sunt de părere semnatarii raportului BCR, Dumitru Dulgheru, Eugen Şinca şi Marina Spătaru

Generozitate electorală

Guvernul a recurs în septembrie la diminuarea țintei de venituri la buget pentru acest an cu circa 1,5 miliarde lei în cadrul celei de a doua rectificări bugetare din acest an (o reducere similară a fost operată pe partea de cheltuieli). Cu prilejul rectificării bugetare, peste 4 miliarde de lei (980 milioane euro) au fost tăiați de la investiții.

Proiectele care au făcut obiectul reducerii au fost în principal acelea care beneficiau de co-finanțarea UE. Alte cheltuieli, însă, cum sunt transferurile către administrațiile locale și fondul de rezervă au fost crescute substanțial, cu 2,4 miliarde și respectiv 500 milioane lei.
Mai multe detalii în Raportul BCR.