Ce se întâmplă cu banii deponenţilor dacă o bancă dă faliment în România

Criza din Cipru a ajuns şi în România. Ciprioţii au două bănci aici: o subsidiară a Popular Bank of Cyprus (care va fi lichidată), Marfin Bank, şi o sucursală a Bank of Cyprus, Bank of Cyprus România. În timp ce prima este reglementată de la Bucureşti, de către Banca Naţională a României, cea de-a doua este reglementată de la Larnaca, de către Banca Centrală a Ciprului.

Bank of Cyprus, în urma ordinului băncii centrale, a suspendat operaţiunile timp de o săptămână, perioadă în care cei cu depozite la termen sau conturi de economii nu îşi vor putea accesa banii. Doar cei cu bani în conturi curente cu carduri de debit ataşate vor putea să facă retrageri de la bancomate.

Momentan, nu există indicii că vor fi supuse unor confiscări depozitele de peste 100.000 de euro, pentru sumele care depăşesc acest plafon, în condiţiile în care se caută un cumpărător pentru Bank of Cyprus România, care să îşi asume şi pasivele băncii. Cei de la BNR au lăsat de înţeles că există interes pentru achiziţia băncii. Altfel, deponenţii trebuie să aştepte despăgubiri de la fondul de garantare din Cipru.

Regula europeană este aceea că depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate. Deşi în acest moment, acordul din Cipru presupune protejarea acestor depozite, un acord iniţial, care a picat în Parlament, avea în vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro.

Cum funcţionează sistemul de garantare

Băncile româneşti care participă la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar cotizează cu o sumă lunară. Fiecare deponent este asigurat în limita a 100.000 de euro per bancă. Astfel, dacă are mai multe depozite de până la 100.000 de euro la mai multe bănci, atunci toţi banii lui sunt asiguraţi. Prin depozit se înţelege: cont curent (inclusiv ceea ce în accepţiunea populară se numeşte cont de salarii), cont de economii, depozit la termen, libret de economii.

În cazul în care o bancă nu îşi mai poate asuma obligaţiile de plată către deponenţi, atunci revine în sarcina Fondului de Garantare (FGDB) să plătească deponenților depozitele de până la 100.000 de euro.

Pentru asta trebuie ca, iniţial, depozitele să fie declarate indisponibile – banca intră, practic, în faliment. Apoi, în termen de 20 de zile lucrătoare, FGDB trebuie să pună la dispoziția deponenților garantați compensațiile cuvenite, lucru care se face prin unităţile altor bănci.

Banii sunt plătiţi în lei, indiferent de moneda depozitului.

Câte depozite sunt garantate

Potrivit ultimelor date disponibile la FGDB, în România, la sfârşitul anului 2012, din depozite totale de 290 de miliarde de lei, erau garantate depozite de 151 de miliarde de lei. Dintre acestea, persoanele fizice aveau depozite garantate de 115 miliarde de lei, dintre care în plafonul de garantare de 100.000 de euro erau 98,7 miliarde de lei. Pentru persoanele juridice, din depozite totale de 173,8 miliarde de lei, depozite de 36 de miliarde de lei erau garantate, dintre care 13,5 miliarde de lei erau în plafonul de 100.000 de euro.

14,7 milioane de persoane fizice şi 930 de mii de firme aveau depozite care se încadrau în limita de garantare la sfârşitul anului trecut.

Câţi bani are Fondul de Garantare

Potrivit oficialilor FGDB contactaţi de ECONOMICA.NET, Fondul are depozite de 3 miliarde de lei (680 de milioane de euro) în acest moment. Aceştia sunt banii disponibili imediat în cazul în care FGDB trebuie să facă plăţi.

FGDB ţine aceste sume în titluri de stat şi depozite bancare „la cele mai sigure instituţii din sistem”, după cum precizează reprezentanţii instituţiei. Structura plasamentelor nu este publică.

Rata de acoperire a depozitelor garantate din rezerve ca pondere în total depozite este de 1,9%, „una dintre cele mai mari din Europa”, după cum ne precizează FGDB.

Ce se întâmplă în cazul unui faliment al unei bănci mari

Capacitatea FGDB de a plăti depozitele ar trebui să facă faţă unor falimente de bănci mici, din afara top 10.

În cazul în care o bancă importantă are probleme în a-şi mai onora obligaţiile faţă de clienţi, disponibilităţile FGDB s-ar putea dovedi insuficiente (ca termen de comparaţie, cea mai mare bancă din sistem are depozite de 37 de miliarde de lei)

În această situaţie FGDB are mai multe variante: împrumuturi de la instituţii de credit, societăţi financiare sau alte societăţi şi împrumuturi obligatare şi de la Guvern.

Cel mai probabil scenariu e acela în care Fondul se împrumută de la Stat, adică de la toţi contribuabilii din România. În această situaţie, Guvernul trebuie să pună la dispoziţie fondurile în termen de 5 zile, perioadă din care poate să plătească din rezervele financiare, din alte resurse de la buget sau din resurse nou atrase: împrumuturi bilaterale sau emisiuni de obligaţiuni.

De precizat că FGBD poate recupera din bani din sumele pe care le încasează din vânzarea activelor băncii falimentare.