În România anului 2017 cele mai multe locuri de muncă vacante sunt pentru muncitori necalificaţi în fabrici de confecţii. Explicaţii

Cele mai multe locuri de muncă vacante acum în România, intermediate de Agenţiile de Ocuparea Forţei de Muncă din toată ţara, sunt pentru muncitori necalificaţi în fabrici de confecţii, potrivit platformei card-profesional.ro a statului, care centralizează în timp real oferta de muncă disponibilă în ţară. De altfel, statisticile ANOFM ne arată că fabricile de textile din ţară sunt în permanentă căutare de angajaţi. Motivul pricincipal e fluctuaţia mare a salariaţilor. Pe de o parte, condiţiile grele de muncă în fabricile de confecţii şi salariile mici îi determină pe unii dintre angajaţi să renunţe la scurt timp de la angajare, pe de altă parte angajatorii spun că renunţă la muncitori pentru că nu vin la muncă, absenteismul fiind o problemă acută cu care se confruntă multe companii cu fabrici în ţara noastră. 
Cristina Şomănescu - joi, 09 mart. 2017, 22:01
În România anului 2017 cele mai multe locuri de muncă vacante sunt pentru muncitori necalificaţi în fabrici de confecţii. Explicaţii

Cele mai multe posturi vacante acum în România, intermediate de Agenţiile judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă de la nivel naţional, sunt pentru muncitori necalificaţi în fabrici de confecţii. Angajatorii din acest domeniu angajează acum peste 1.200 de oameni în acest post.

În total, industria textilă oferă acum peste 11% din numărul total al locurilor de muncă disponibile în ţară (adică 2.450 de locuri de muncă din numărul total de aproape 21.000 de locuri de muncă vacante), potrivit informaţiilor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe platforma card-profesional.ro, pe care găsiţi, în timp real, oferta de muncă disponibilă în ţară. Astfel că, pe lângă muncitori necalificaţi, angajatorii din acest domeniu recrutează acum 753 de confecţioneri asamblori articole textile şi 490 de operatori confecţioneri pentru îmbrăcăminte.

Potrivit statisticilor ANOFM, industria textilă e, de câţiva ani încoace, în topul industriilor care au cele mai multe locuri de muncă vacante din economia românească. Nu pentru că ar crea locuri de muncă noi, ci pentru că fluctuaţia de personal din acest domeniu este foarte mare, aşa cum ne-au semnalat adesea recrutorii în analizele făcute de noi pe această industrie.  Motivele sunt complexe. Pe de o parte, munca solicitantă fizic şi psihic îi determină pe unii dintre angajaţii din fabricile de confecţii să-şi dea demisia, la scurt timp de la angajare, oricât de disperat şi-ar dori o muncă plătită.

Pe de altă parte, unii dintre angajatori spun că renunţă la muncitorii din fabrici pentru că pur şi simplu nu vin la muncă. De altfel, tot mai mulţi angajatori care au fabrici în România oferă salariaţilor implicaţi direct în producţie bonus de prezenţă la muncă (!) ca să-i motiveze să vină zilnic la lucru, potrivit unei analize ECONOMICA.NET.

Bonusul de prezenţă este frecvent întâlnit în cazul în care angajările se fac pe o rază de 40-50 de kilometri, locul de muncă obligând apoi la navetă, precum şi atunci când angajatorii recrutează persoane care lucrau în propria gospodărie, neobişnuite cu un ritm constant şi invariabil, sau angrenate în activităţi agricole sezoniere, pe care le prioritizează uneori, în dauna locului de muncă, a explicat pentru ECONOMICA.NET Natalia Câmpan, consultant la agenţia Manpower din Iaşi.

De altfel, absenteismul angajaţilor e adevăratul motiv care l-a adus pe cel mai mare producător de textile din România, Alison Hayes, în situaţia de a lua decizia radicală de a închide fabrica din Urziceni. Producătorul a mai invocat şi costurile mari cu transportul angajaţilor la muncă printre motivele reale care l-au determinat să renunţe la fabrica din Urziceni.

Pe lângă toate acestea, o parte dintre cei care se califică pentru posturile oferite în industria textilă refuză angajarea în acest domeniu, pentru că ştiu ce condiţii dure de muncă îi aşteaptă în fabricile de confecţii: volum mare de muncă, lucru peste program, adesea în picioare, iar salariile oferite sunt la nivelul salariului minim pe economie, la care se pot adăuga diverse prime, bonusuri, beneficii, dar care nu-i motivează să accepte această muncă. De obicei, aceşti oameni au puţine opţiuni, dacă refuză munca în fabrică: ori pleacă periodic la muncă în străinătate, ori lucrează cu ziua, ori fac parte din categoria celor două milioane de români neasiguraţi la pensie şi la Sănătate, care lucrează în propria gospodărie, fără să fie plătiţi.

1.700 de lei au câştigat, în medie, angajaţii din textile în luna decembrie, cea mai bănoasă lună din an

Câştigul salarial mediu net lunar în această industrie a fost de aproape 1.700 lei în decembrie 2016, luna pentru care Institutul Naţional de Statistică (INS) are cele mai recente informaţii disponibile la nivel naţional. În aceşti bani intră pe lângă salariu, primele, bonusurile şi alte beneficii primite de salariaţi în decembrie.
Câştigurile încasate în această lună nu sunt însă reprezentative pentru restul anului, datorită adaosurilor la salariu obţinute de angajaţi cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, care în acest caz au urcat câştigul salarial cu peste 100% faţă de luna noiembrie.

Media salarială este singurul indicator statistic folosit de INS pentru radiografierea remuneraţiilor din economie. Din păcate, „media” nu e un indicator reprezentativ pentru un domeniu în care diferenţa dintre cel mai mic salariu încasat şi cel mai mare salariu e foarte mare, aşa cum se întâmplă în majoritatea companiilor din ţara noastră. Un indicator mai sugestiv în contextul economiei noastre este „modul”, adică salariile încasate de majoritatea salariaţilor din industrie. Acesta însă nu e măsurat de INS în niciuna dintre anchetele sale.

Cel mai mare producător de textile din ţară închide fabrica din Urziceni

Vă amintim că Alison Hayes, cel mai mare producător de textile din România după cifra de afaceri din 2015, a decis închiderea fabricii din Urziceni unde lucrează în prezent circa 350 de croitorese şi cusătorese.
Surse administrative au declarat pentru ECONOMICA.NET că adevăratele motive pentru care producătorul de textile a decis să închidă fabrica din Urziceni ar fi absenteismul angajaţilor, dar şi costurile mari cu transportul acestora la muncă.

Oficial însă, producătorul de textile a invocat alte motive care au condus la decizia radicală de închidere a fabricii din Urziceni: majorarea costurilor de producţie prin creş­terea salariului minim pe economie, dar şi deprecie­rea lirei sterline ca urmare a Brexitului.

Te-ar mai putea interesa și
FMI avertizează cu privire la optimismul excesiv al piețelor, în contextul așteptărilor mari privind relaxarea politicilor fiscale de către băncile centrale
FMI avertizează cu privire la optimismul excesiv al piețelor, în contextul așteptărilor mari privind relaxarea politicilor ...
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat asupra exuberanţei excesive a pieţelor, în condiţiile în care investitorii urmăresc cu atenţie deciziile băncilor centrale, care vor să......
Industria eoliană a instalat în 2023 capacități record de 117 gigawați – raport GWEC
Industria eoliană a instalat în 2023 capacități record de 117 gigawați – raport GWEC
Industria eoliană globală a instalat anul trecut noi capacităţi de 117 gigawaţi (GW), un nivel record, dar trebuie anual ...
IKEA respinge acuzațiile că ar distruge pădurile românești și susține că acțiunile sale sunt în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu
IKEA respinge acuzațiile că ar distruge pădurile românești și susține că acțiunile sale sunt în conformitate cu ...
Reprezentanţii companiei Ingka Investments susţin că practicile acesteia de gestionare a pădurilor sunt stabilite în ...
Acționarii Stellantis au aprobat pachetul salarial pentru directorul general Carlos Tavares
Acționarii Stellantis au aprobat pachetul salarial pentru directorul general Carlos Tavares
Acţionarii Stellantis au aprobat marţi compensaţia pentru conducerea producătorului auto acordată pentru rezultatele ...