CE taie din bugetul agriculturii 5%, România poate câştiga la plăţile directe. Sprijinul pentru micii fermieri ar putea fi plafonat la 60.000 €

Fermierii români ar putea câştiga din 2020 câţiva euro în plus, plăţi directe, pentru fiecare hectar pe care îl cultivă. Aceasta deşi Comisia Europeană propune o reducere a bugetului pentru Politica Agricolă Comună (PAC) cu 5%, urmare a Brexit. Totuşi, o altă măsură propusă la nivel european riscă să bulverseze bugetele marilor exploataţii - plafonarea sprijinului financiar per fermă la 60.000 de euro.
Economica.net - vin, 04 mai 2018, 06:39
CE taie din bugetul agriculturii 5%, România poate câştiga la plăţile directe. Sprijinul pentru micii fermieri ar putea fi plafonat la 60.000 €

Pentru că plățile directe alocate fermierilor români sunt încă mici în comparație cu restul UE, țara noastră ar putea beneficia de ceva bani în plus pe acest segment, a declarat pentru ECONOMICA.NET europarlamentarul Daniel Buda. Bugetul total alocat României și statelor membre prin PAC este încă în negocieri, astfel că, momentan, nu se poate preciza dacă țara noastra va încasa mai mulți sau mai puțini bani europeni pentru agricultură din 2020. Propunerea Bruxelles-ului a fost însă tăierea cu 5% a bugetului alocat Politicii Agricole Comune, sumele pentru plățile directe urmând a scădea cu 4%.

„Pentru România la nivel de principiu nu pare o proiecție bugetară slabă. Să nu uităm că vorbim de un minus de 15 miliarde de euro ca urmare a Brexitului. Cu toate acestea vom avea probabil o ușoară creștere la plățile directe ca urmare a convergenţei iar pentru asta ar trebui sa-i mulțumim comisarului Hogan de la agricultura și comisarului pe buget Oettinger! Nu știm cât va fi creșterea, poate 4-5 euro pe hectar, dar la cele 9 milioane de hectare vor fi câteva zeci de milioane de euro care vor intra in România. Sumele din PAC nu trebuie reduse la plățile directe doar. Avem în pilonul 2 (dezvoltare rurală n. red.) resurse importante pentru dezvoltarea rurală”, ne-a declarat Buda.

În medie, în momentul de faţă, ceilalţi fermieri europeni încasează plăţi directe în valoare de 260 de euro, în timp ce în România acestea ajung la 180-190 de euro pe hectar, ceea ce înseamnă că, teoretic, scopul României ar trebui să fie creşterea subvenţiilor directe cu aproximativ 70 de euro pe hectar. 

Citește și România e foarte aproape să piardă din banii europeni pentru agricultură. Ce jocuri se fac în noua Politică Agricolă Comună a Europei

Accesarea fondurilor, mai simplă

Vestea mai bună pentru români ar putea fi însă că se lucrează la simplificarea procedurilor de acordare a banilor europeni. „Și aici trebuie să punctăm faptul că în raportul Dorfman am propus proceduri simplificate și unice la nivel european. Ceea ce mi se pare mai important decât orice. Și fermierul român dar și cel francez, german sau olandez vor trebui să parcurgă aceleași proceduri pentru accesarea fondurilor europene. Iar statele naționale nu vor putea interveni cu noi condiționalității pentru fermieri! Iar asta nu este lucru puțin”, mai explică Buda.

Se plafonează sprijinul pentru micii fermieri

Fermierii români ar putea fi însă grav afectați dacă o propunere a Comisiei, asumată inclusiv de Comisarul European pentru Agricultură Phil Hogan, va intra în vigoare. Este vorba despre plafonarea la 60.000 de euro a sprijinului pentru fermieri.”Propunem un plafon de plăți de 60.000 de euro pentru un agricultor. Economiile generate pot fi redistribuite fermierilor mai mici. Dezvoltarea rurală este, de asemenea, o parte foarte importantă a PAC” a declarat recent Hogan. „Se discută și de plafonarea pe agricultor la 60.000 de euro. O să vedem și aici cum evoluează discuțiile, deoarece și fermierii mari au nevoie de sprijin”, mai spune Buda. 

Te-ar mai putea interesa și
Predoiu: Istoria nu cunoaşte niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în Schengen
Predoiu: Istoria nu cunoaşte niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în Schengen
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat marţi că istoria Schengen nu cunoaşte niciun exemplu în care un stat să fi rămas doar cu o parte din frontiere în spaţiul de liberă......
Organizaţiile de mediu Agent Green şi BMF solicită IKEA să-şi controleze operaţiunile forestiere din România
Organizaţiile de mediu Agent Green şi BMF solicită IKEA să-şi controleze operaţiunile forestiere din România
Reprezentanţii organizaţiilor de mediu Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF) solicită IKEA şi Grupului Ingka să-şi ...
Zelenski: Ucraina „a rămas fără rachete” şi nu a putut contracara un atac rusesc asupra unei centrale termice
Zelenski: Ucraina „a rămas fără rachete” şi nu a putut contracara un atac rusesc asupra unei centrale termice
Lipsa rachetelor de apărare antiaeriană a împiedicat Ucraina să contracareze săptămâna trecută un atac al Rusiei ...
Statul cheamă românii din diaspora înapoi în ţară şi vrea să suporte jumătate din salariul fiecărui român concediat din străinătate, din motive neimputabile lui. În ce condiţii
Statul cheamă românii din diaspora înapoi în ţară şi vrea să suporte jumătate din salariul fiecărui român concediat ...
În primul an de contract de muncă, statul ar urma să acopere jumătate din salariul românilor din diaspora, care au fost ...