Curtea Constituţională discută astăzi sesizările opoziţiei şi preşedintelui Iohannis referitoare la Codul administrativ

Pe ordinea de zi a şedinţei Curţii Constituţionale de joi figurează Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ al României formulată de un număr de 44 de deputaţi PNL, USR şi PMP şi 6 deputaţi neafiliaţi, precum şi Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ al României formulată de Preşedintele României, scrie News.ro.

Proiectul de lege privind Codul administrativ a fost adoptat în 9 iulie de Camera Deputaţilor, cu 175 de voturi „pentru”, 33 de voturi „împotrivă” şi 15 abţineri. Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Opoziţia a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcţiei publice”, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.

Parlamentarii USR, alături de parlamentari ai PNL, PMP şi neafiliaţi, au depus în 11 iulie o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ. Semnatarii sesizării afirmă că acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali reprezintă motive de neconstituţionalitate, după ce alte două demersuri de acest fel au fost respinse prin alte decizii date de către Curte.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, în 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României. Preşedintele susţine că, prin modul în care a fost adoptată, legea încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale.