1EUR=4.6528 RON | Bucureşti 2 º
INDICI BURSIERI
BET
8561,79
0.0004
BETPlus
1278,35
0.0002
BET-FI
36356,98
0.0025
BET-NG
716,44
-0.0034
BET-XT
779,26
0.0007
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.337
-0,2959%
BRD
13.92
1,4577%
BRK
0.076
-1,0417%
BVB
22.9
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
148.8
-2,1053%
FP
0.948
-0,1054%
OLT
0.255
-14,7157%
PRSN
0.07
0,0000%
SIF1
2.33
0,8658%
SIF2
1.23
0,1629%
SIF3
0.21
0,7194%
SIF4
0.62
1,6393%
SIF5
2.065
-0,7212%
SNP
0.3595
-0,4155%
TEL
23.15
-0,8565%
TGN
347.5
-0,4298%
TLV
2.365
0,6383%

De ce injectează BNR bani în piaţă: şapte bănci se confruntă cu lipsă temporară de lichidităţi. Două sunt în top cinci

Din luna septembrie şi până în prezent, BNR a injectat aproape fără excepţie, săptămânal, lichidităţi în piaţă de la 5 miliarde de lei până la 17 miliarde de lei. Recent, unul dintre oficialii băncii centrale a declarat că această politică va continua. Motivul? Politica de întârziere a plăţilor facturilor dusă de Ministerul Finanţelor şi lipsa de lichidităţi a celor şapte bănci care au cumpărat prea multe titluri de stat. Două dintre ele sunt bănci mari din top cinci la nivel bancar, restul fiind bănci mici cu o cotă de piaţă de 1% din sistem sau chiar mai puţin.

Comenteaza
Nivelul lichidităţilor băncilor elene este sub control - guvernatorul Băncii Centrale a Greciei

Caruselul plăţi de stat, bănci, sectorul privat şi din nou bănci şi iată, titluri de stat, pare să nu se mai închidă niciodată. Teoretic. Pentru că altfel, el se închide tot cu bani, tot de la stat. Mai nou, Ministerul Finanţelor, nu doar că se confruntă cu un deficit al bugetelor de stat, motiv pentru care întârzie plăţile la facturi curente, ci şi cu o lipsă a lichidităţilor a principalelor bănci finanţatoare din sistemul bancar.  

Odată ce Ministerul Finanţelor se confruntă cu un deficit structural şi are probleme cu plăţile curente la facturi, este normal ca întârzierile acestea de plăţi curente să se răsfrângă în piaţa monetară. Teoretic, în noiembrie, mai ales la sfârşit, piaţa monetară trebuie să se confrunte cu un exces de lichiditate. Nu numai că momentan nu s-a întâmplat acest lucru, dar BNR s-a văzut nevoită să continue seria periodică de injecţie de lichiditate prin operaţiuni REPO, în medie de 7-9 miliarde de lei pe săptămână.

Cum şi de ce se întâmplă acest lucru o explică cel mai bine trezorierii băncilor comerciale. Din câte se observă pe piaţa monetară, supralichiditatea anunţată în luna noiembrie este de fapt tot un deficit de lichiditate (să sperăm că pe final de an vom avea într-adevăr supralichiditate generată de consumurile bugetare). Deficitul este generat de lipsa de lichiditate a şapte bănci comerciale (două bănci mari şi restul bănci de talie mică).

Mai exact, cele două bănci mari sunt băncile care şi-au consumat lichidităţile ca să împrumute statul. Această supraexpunere a celor două bănci mari pe titlurile de stat, pentru că mai există încă cinci bănci mici, cu o cotă de piaţă de sub 1% din sistemul bancar, care se confruntă cu această situaţie, a dus la foamea de bani din piaţă. Cumulat, cele două bănci menţionate deţin peste 20% din piaţa bancară, cantitate deloc neglijabilă atunci când vine vorba de finanţarea obligaţiunilor zilnice ale fiecărei bănci.

Menţionăm că dobânda la titurile pe diferite scadenţe este în permanentă creştere. Astfel, ultimele emisiuni de titluri de stat au dobânzile cuprinse între 3,32% şi 5,46%, în funcţie de scadenţă.

Sistemul bancar românesc este unul solid, grantat de stat prin Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare. În plus, lipsa de lichiditate a băncilor este o chestiune temporară legată de balanţa Ministerului de Finanţe.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X