Eşecul autostrăzii Comarnic-Braşov: nu s-a făcut nimic, dar am plătit 32 de milioane de lei, inclusiv pentru exproprieri

Anul trecut, Guvernul României a bifat al treilea eşec în tentativa de a construi prima autostradă care să străbată munţii, pe Valea Prahovei, la 12 ani de când s-a născut acest proiect. Deşi nu s-a făcut nimic, statul a cheltuit totuşi circa 32 de milioane de lei pentru acest proiect, potrivit informaţiilor trimise de Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), la solicitarea ECONOMICA.NET.

Astfel, pentru „Contract de consultanţă (Asistenţă Tehnică, Financiară şi Juridică) în vederea atribuirii Contractului de Concesiune Comarnic – Braşov nr. 93/132/2008” au fost plătite 13,23 milioanede lei, conform informaţiilor trimise de CNADNR. În plus, pentru exproprierea terenurilor, prin hotărâri de Guvern, au mai fost plătite alte 13 milioane de lei. Iar întocmirea hârtiilor pentru exproprieri a costat cât jumătate din suma plătită pentru ele: pentru „Servicii juridice în scopul realizării procedurii de expropriere a imobilelor afectate de traseul autostrăzii şi servicii juridice în scopul dobândirii dreptului de administrare” s-au plătit 5,78 milioane de lei.

CNADNR precizează că aceste sume au fost decontate la data de 31 decembrie 2015. În total 32 de milioane de lei pentru un proiect mort. 

Eşec după eşec

Epopeea Comarnic-Braşov începe vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de 55 de kilometri, în sistem de parteneriat public-privat. Adică pe banii investitorului, care timp de 30 de ani ar fi urmat să-şi recupereze banii din taxele pe care urmau să le plătească şoferii şi, dacă nu ajungeau, din sume sumplimentare de la buget. Grupul francez Vinci, unul dintre cei mai mari constructori din lume şi un expert în concesiuni, a semnat pentru construcţie,dar afacerea a căzut pentru că, în mod ciudat, Vinci nu a găsit finanţare.

Următoarea tentativă a avut loc în 2010, dar câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. Dacă se bătea atunci palma, autostrada ar fi trebuit să fie gata în 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.

A mai avut loc o tentativă de construcţie a autostrăzii. În 2013 a fost semnat un nou contract de concesiune, consfinţit ulterior printr-un memorandum în Guvern, în anul următor. De data aceasta, alături de Vinci şi Aktor, în asocierea care urma să construiască autostrada a apărut şi firma austriacă Strabag. În 2015, românii au aflat costul autostrăzii: 8,45 miliarde de euro, în 26 de ani. Anul trecut, CNADNR a anulat concesiunea, din mai multe motive: firmele au cerut modificări ale clauzelor contractuale, costul era prea mare, iar România ar fi ratat ţintele de deficit bugetar.

La finalul anului trecut, Guvernul a decis să reia proiectul autostrăzii, de data aceasta cu finanţare de la buget. Autostrada a fost împărţită în două segmente: Comarnic-Predeal şi Predeal-Cristian (lângă Braşov). Pentru primul a licitat firma românească UMB Spedition, dar oferta a fost anulată pentru că firma nu a răspuns clarificărilor ulterioare cerute de CNADNR. Pentru al doilea lot au fost depuse nu mai puţin de 10 oferte, care sunt în analiză.