1EUR=4.5950 RON | Bucureşti 21 º
INDICI BURSIERI
BET
7853,71
-0.0041
BETPlus
1172,22
-0.0043
BET-FI
37418,88
-0.007
BET-NG
671,60
-0.0022
BET-XT
734,36
-0.0045
VAB
3300,52
-0.0018
VAB BVB
1844,78
-0.0003
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.309
1,3115%
BRD
12.4
-0,4815%
BRK
0.086
-0,9217%
BVB
32
0,3135%
DAFR
0.0071
0,0000%
EBS
170
0,8902%
FP
0.848
-0,5862%
OLT
0.39
-1,0152%
PRSN
0.0266
0,0000%
SIF1
2.475
-1,0000%
SIF2
1.21
-1,3051%
SIF3
0.266
-0,7463%
SIF4
0.924
-0,6452%
SIF5
2.115
-0,2358%
SNP
0.283
0,0000%
TEL
28.6
-0,3484%
TGN
394
0,2545%
TLV
2.2
-0,6772%

Ce spun economiştii despre mega-Fondul Suveran al României: Un fond se face din grăsime, nu din deficit

Ne desparte puţină vreme de crearea unui mega-fond suveran, pe modelul celui norvegian, care ar trebui să adune resursele financiare ale companiilor de stat profitabile şi să le investească în domeniile în care România vrea să se dezvolte. Fondul suveran este un punct principal în actualul program de guvernare al PSD, dar nu a trezit până acum interes în societate pe măsura anvergurii proiectului. Doi profesori de economie, un antreprenor şi un fost ministru de Finanţe au răspuns întrebării ECONOMICA.NET: de ce ar fi oportun un astfel de fond şi care ar fi riscurile în implementarea proiectului?

Comenteaza
FSDI

Statul român a demarat procedurile pentru înfiinţarea unei entităţi mamut formată din toate companiile de stat profitabile, ale căror câştiguri ar urma să finanţeze dezvoltarea economică a ţării.

Entitatea se va numi Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), este prevăzută în Programul de guvernare PSD, şi ar fi luată după modelul fondurilor suverane din Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia.

Legea de înfiinţare a Fondului se află acum în faza de proiect şi este pusă în dezbatere publică, forma propusă de guvern putând fi consultată aici.

Pe scurt, e vorba de un fond de 10 miliarde de euro, al carui rol declarat este finanţarea construcţiei de autostrăzi şi căi ferate, extinderii producţiei de armament şi construcţiei de spitale noi.

ECONOMICA.NET a întrebat o serie de experţi de ce ar fi oportun un astfel de fond şi care ar fi riscurile, dacă există, în implementarea proiectului.

Doi profesori de economie, un antreprenor şi un fost ministru de Finanţe au răspuns întrebării noastre.

Ministrul

Anca Paliu Dragu, ministrul de Finanţe al României în 2016: Îl întreb pe funcţionarul bancar dacă are şi un tub de vitamine 50+?

Prin anul 2000 învăţam despre fondurile suverane la cursul de Afaceri internaţionale de la George Washington University. Statele lumii care aveau venituri extraordinare - din exploatarea resurselor naturale sau din exporturi - doreau să se asigure că aceste venituri sunt bine administrate şi înmulţite astfel încât de excedentul de azi să se bucure şi copiii lor. Adică, dacă avem norocul să primim o moştenire ar fi indicat să administrăm înţelept banii: mergem la un film sau chiar într-o excursie, îi luăm copilului o carte, o jucărie şi îi plătim cursuri de muzică şi de limbi străine, cumpărăm nişte vitaminei soacrei şi punem ceva bani la bancă sau într-un fond de pensii. Depinde de câţi bani avem, cât o iubim pe soacră, pe copil şi pe noi înşine. Dar, atenţie, nu încercăm să cumpărăm soacrei vitamine de la bancă şi nici cărţi de la fondul de pensii.

La nivelul unui stat situatia este similară. Succesul fondului are la baza îndeplinirea a trei precondiţii: 1. identificarea resurselor suplimentare 2. Stabilirea scopului, obiectivelor şi priorităţilor 3. aplicarea impecabilă a regulilor de guvernanţă.
În cazul FSDI niciuna dintre acest precondiţii nu este îndeplinită! Resursele suplimentare nu există. Capitalul social al Fondului reprezintă de fapt acţiunile companiilor de stat, alături de un infim aport în numerar în valoare de 1,8 miliarde de lei, adica mai puţin decât cele două miliarde de lei rezervele companilor de stat "umflate" la buget pentru a cosmetiza rectificarea bugetară.

Conform actului constitutiv, scopul Fondului este să dezvolte şi să finanţeze proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, dar şi să administreze activele proprii pentru obţinerea de profit.

Confuzia este totală şi orice investitor serios îşi reevaluează intenţia de a investi după primele articole ale actului constitutiv. Este fond de dezvoltare sau de investiţii? Îl întreb pe funcţionarul bancar dacă are şi un tub de vitamine 50+? Hai să întreb, că cine ştie...

De fapt acest fond este o convenabilă modalitate de a vinde acţiuni, de a înfiinţa societăţi ca asociat unic sau alături de alte entităţi fără a te lovi de constrângerile legale existente. Şi de a face numiri politice, fiindcă tare îi incurcă Legea 111/2016, după cum am vazut eforturile disperate, dar încununate de succes de a scoate băncile de stat de sub regulile de guvernanţă. Miza principala a Fondului este ca o serie de cheltuieli şi investiţii ale statului să nu mai fie incluse în buget, eludând astfel regulile fiscal-bugetare. Adică generaţiile viitoare să muncească exclusiv pentru a plăti distracţia noastră.

Antreprenorul

Marius Ghenea, Investment Director at 3TS Capital Partners: încercăm să facem un Fond Suveran fără a avea resursele necesare, de obicei un astfel de fond se construieşte pe resurse excedentare, nu pe deficit

NU cred că un astfel de fond ar fi oportun în România, din numeroase motive. Sunt detalii care mi se par îngrijorătoare, mai ales pe partea de guvernanţă corporativă, absolut necesară pentru orice astfel de Fond de Investiţii. Consiliul de Supraveghere este ales politic. Lipsesc prevederi explicite de aderare la anumite bune practici ale acestei industrii (InvestEurope sau asemenea bune practici). Este o lipsă de înţelegere a modului cum funcţionează guvernanţa specifică unei asemenea entităţi juridice, unde, în afara de nivelul de acţionariat (AGA/GMS), cel de administrare (Board), nivelul executiv (management, comitet executiv) şi cel de control (audit, etc.) mai apare un nivel specific, cel al comitetului de investiţii (Investment Committee), care decide investiţiile.

În plus, modul cum a fost constituit Fondul din aceste câteva zeci de companii cu participaţii de stat este discutabil din start, cred că la multe dintre companii va fi de fapt nevoie de acordul celorlalţi acţionari privaţi chiar şi pentru affiliate transfer, nu sunt convins ca acest aspect a fost suficient de bine analizat. Şi este discutabil că ceilalti acţionari vor fi de acord cu o asemenea aventură financiară a Guvernului României.

Nu în ultimul rând, să nu uităm că luăm bani dintr-un buzunar bugetar şi de PIB, doar ca să îi punem în altul, dar cand îi punem în celălalt buzunar, îl şi închidem pe acesta pentru o perioadă de timp, deci anumite sume nu vor mai fi disponibile în buget, escalandând problemele deja existente cu deficitul de cash-flow al bugetului de stat, absolut îngrijorător în acest an. Separat de problema de cash-flow, mai e şi o problemă de efect negativ pe PIB-ul propriu-zis: o regulă simplă la orice fond de investiţii este aceea că, în prima perioadă după înfiinţarea oricărui fond, valoarea activului net scade sub 1x, deci se înregistrează o pierdere (este logic, deoarece apar costurile iniţiale, dar neexistând încă un portofoliu de investiţii a cărui valoare să crească, activele fondului scad, cel puţin până la reevaluarea primelor investiţii făcute de fond, ceea ce poate dura circa un an de zile, conform normelor standard de evaluare a activelor în investiţiile de private-equity, care probabil vor fi un instrument important pentru acest Fond). Iar această scădere va produce şi un minus pe PIB, poate chiar şi deficit bugetar suplimentar legat de aceste costuri suplimentare ale Fondului, deoarece PIB-ul consolidat al României va conţine şi rezultatele financiare ale acest nou Fond, de la momentul înfiinţării lui. Senzaţia mea este că cei care au lucrat la proiectul pentru acest Fond nu au nici cea mai mică idee despre cum funcţionează fondurile de investiţii, cel puţin asa rezultă din parcurgerea proiectului.

Dar problema fundamentală este că noi încercăm să facem un Fond Suveran fără a avea resursele necesare, de obicei un astfel de fond se construieşte pe resurse excedentare, nu pe deficit, cum încearcă să facă Guvernul Romaniei acum. Să sperăm că în Parlament va fi o analiză mai ampla şi se va ajunge la concluziile corecte.

Notă: puteţi găsi aici o opinie pe larg a antreprenorului pe acest subiect.

Profesorul

Bogdan Glăvan, profesor de economie Universitatea Româno-Americană: de ce am crede că Fondul va investi profitabil resursele rare ale societății?

Proiectele politice trebuie judecate după natura lor și contextul economic real, nu după intențiile declarate. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: dispune statul român de avantaje, în comparație cu sectorul privat, pentru a realiza management performant și investiții rentabile, creatoare de locuri de muncă și bunăstare generală? Nu există semne care să ne îndreptățească la un răspuns pozitiv.

Conform studiului Helping Firms Grow realizat de Comisia Europeană, în România calitatea administrației publice este unul din factorii majori care împiedică bunul mers al economiei. Potrivit Corruption Perceptions Index 2016, România nu este întrecută decât de Italia și Bulgaria la nivelul corupţiei. În plus, conform clasamentului Democracy Index, România este lanterna roșie a Europei la calitatea proceselor democratice. Această constatare este notabilă deoarece calitatea administrației publice se află în strânsă legătură cu soliditatea democrației. Acolo unde deficitul democratic este important, adică acolo unde clasa politică nu este răspunzătoare pentru faptele sale, ea tinde să guverneze arbitrar și, implicit, să risipească resursele societății. Relativ recent Curtea de Conturi afirma, de altfel, că „din 100 de lei bani publici, 40 dispar pe diferite căi". Rentabilitatea vastei majorități a companiilor de stat este negativă, deci de ce am crede că Fondul va investi profitabil resursele rare ale societății?
Prioritatea României este adoptarea de instituții mai incluzive (care să ofere tuturor posibilitatea de intra pe piață, de a inova), nu extractive (bresle ale "băieților deștepți", protejate de privilegii acordate prin legi speciale și comenzi de stat). Constituirea unei mega-structuri industriale și centralizarea luării deciziilor nu rimează cu acest deziderat.

 

Cristian Socol, profesor de economie, coautor al actualului Program de guvernare: Managementul ineficient al FSDI ar transforma o idee bună într-un proiect incert.

Ideea trebuia implementată mai demult. Este nevoie de un vehicul care să se afle în afara constrângerilor bugetare generate de regulile fiscale la a căror respectare România s-a angajat.

Statul trebuie să-și întărească rolul în economie. Statul poate dezvolta și finanța investiții singur/în parteneriat public privat pentru a-și atinge țintele din strategia de dezvoltare (în infrastructură, în capitalizarea unor companii strategice și în dezvoltarea de capacități de producție noi).

Aplicarea unor politici neoliberale de tipul Privatizarea profiturilor și naționalizarea pierderilor a condus la eșecuri ale pieței. FSDI poate susţine investiții cu efecte de multiplicare mai mari decat investițiile clasice din buget ajutând la menținerea unei creșteri economice de peste 5% în anii următori.
Prin intermediul FSDI se pot crea locuri de muncă mai bine plătite. Prin FSDI statul poate dezvolta noi capacităţi de producţie în domenii competitive. Criza a demonstrat că ţările care au o bază industrială puternică au rezistat cel mai bine (se poate vedea aici exemplul Poloniei, dar și cel al Ungariei, țări din același cluster cu noi).
Ajută la o dezvoltare echilibrata intre regiuni şi judeţe (acum avem 10 judeţe puternice economic care aduc peste trei sferturi din cifra de afaceri a companiilor din România și avem judeţe în care cel mai mare angajator sunt instituţiile publice).
Crearea FSDI ajută la schimbarea de politici industriale. Implementarea programului de guvernare bazat pe strategia wage led growth trebuie să se suprapună peste modificarea modelului industrial prin specializare inteligentă, bazat pe forță de muncă relativ calificată și pe industrii cu intensitate tehnologică medie și mare.

Există riscuri. Eşuarea proiectului prin întârzieri cauzate de lag-urile de natură instituțională.
Eșuarea demersurilor privind clasificarea entității ca fiind în afara bugetului sau decizia negativă a autorităților europene privind clasificarea FSDI. Managementul ineficient al FSDI ar transforma o idee bună într-un proiect incert. Inexistența unui acord transpartinic cu privire la continuarea acțiunii FSDI indiferent de guvernare poate mări incertitudinea acestui proiect.

Notă: Întrebarea i-a fost adresată şi actualului ministru al Finanţelor, domnul Ionuţ Mişa. Vom publica opinia demnitarului de îndată ce o vom primi.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Acelasi subiect pe ECONOMICA.NET
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Calendar Financiar Economica
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X