Granzii din telecom şantajează UE: nu oferim 5G dacă nu renunţaţi la neutralitatea Internetului

Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii wireless 5G, esenţială pentru o serie de tehnologii ale viitorului precum transportul inteligent, proiectele smart city, următoarea generaţie de servicii mobile şi aplicaţiile de tip Internet of Things (IoT), ar putea fi întârziată semnificativ dacă UE nu relaxează reglementările impuse furnizorilor de internet, îndeosebi cele cu privire la aşa-numita "neutralitate a Internetului", se arată într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, semnată de directorii generali a 20 de corporaţii de top din telecom, inclusiv Orange, Vodafone şi Deutsche Telekom, cei trei granzi ai pieţei româneşti.
Economica.net - Dum, 17 iul. 2016, 20:53
Granzii din telecom şantajează UE: nu oferim 5G dacă nu renunţaţi la neutralitatea Internetului

După o amplă trecere în revistă a beneficiilor standardului wireless 5G, care va permite viteze măsurate în gigabiţi pe secundă cu latenţă aproape zero, similare cu cele mai performante conexiuni prin fibră optică, Manifestul 5G al companiilor telecom avertizează că reglementările din domeniul IT&C trebuie să fie „orientate către viitor, pro-investiţii şi pro-inovare”, pentru a nu risca să ridice bariere în calea serviciilor 5G.

„Nu există nicio justificare pentru a impune obligaţii mai stricte asupra furnizorilor de comunicaţii electronice faţă de ceilalţi prestatori de servicii digitale. Serviciile digitale convergente au nevoie de reglementări convergente, discrete, bine adaptate viitorului şi care să faciliteze o piaţă unică europeană pentru servicii. Reglementările trebuie să definească principiile prin care să fie protejate drepturile consumatorului şi concurenţa, trebuie să fie focusate pe produsul final (caracteristicile serviciilor) şi nu pe mijloacele prin care se ajunge acolo (cum îşi administrează şi dezvoltă operatorii reţelele)”, se arată în scrisoarea companiilor telecom către UE.

Manifestul 5G este semnat de 22 de mari companii europene – majoritatea operatori telecom, alături de Nokia şi Ericsson, doi dintre cei mai mari producători de reţele de comunicaţii wireless, de companii de apărare şi giganţi industriali. Printre semnatarii scrisorii se numără Stéphane Richard, CEO Orange, Vittorio Colao, CEO Vodafone, Timotheus Höttges, CEO Deutsche Telekom, Rajeev Suri, CEO Nokia, Hans Vestberg, CEO Ericsson, şi companiile Siemens, Philips, Airbus Defence & Space.

„Industria telecom avertizează că îndrumările existente privind Neutralitatea Internetului (net neutrality – n.r.) creează incertitudini semnificative privind randamentul investiţiilor în 5G. Astfel, este posibil ca aceste investiţii să fie întârziate dacă autorităţile de reglementare nu adoptă ferm o atitudine pozitivă faţă de inovare”, se arată în scrisoarea giganţilor telecom către Comisia Europeană.

La ce se referă dezbaterea

Neutralitatea Internetului reprezintă o serie de principii menite să asigure accesul universal la internet, fără restricţii impuse arbitrar. Ele au rolul de a evita, spre exemplu, situaţii precum cele întâlnite în unele ţări guvernate de regimuri cu înclinaţii nedemocratice, unde accesul la diverse site-uri, servicii şi reţele sociale este frecvent blocat în funcţie de diverse interese politice; sau situaţii în care un serviciu (spre exemplu un site sau o aplicaţie) primeşte tratament preferenţial din partea furnizorilor de internet, în detrimentul concurenţilor mai mici, care nu se bucură de aceeaşi influenţă.

Internetul „cu mai multe viteze”, unde furnizorii de internet pot restricţiona sau accelera viteza de acces la anumite servicii, sau le pot bloca cu totul, riscă să ajungă, într-un scenariu pesimist, asemănător canalelor de televiziune: poţi accesa în bune condiţii o serie de site-uri şi servicii care primesc tratament preferenţial, în funcţie de interesele – fie ele şi economice – ale oamenilor de la butoane, în timp ce accesul la restul internetului merge prost sau deloc.

Pe de altă parte, gestionarea traficului din reţele în funcţie de realităţile momentului este o necesitate. Spre exemplu, în timpul unui festival, concert, meci sau alt eveniment care adună zeci sau sute de mii de oameni în acelaşi loc, operatorii telecom trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că există acces la comunicaţii mobile în zona respectivă. Dacă „toată lumea” se înghesuie pe internet într-un anumit moment, se impun măsuri pentru gestionarea traficului astfel încât să nu „pice” reţeaua.

Mai mult, reţelele mobile vor fi utilizare masiv în viitor, odată cu trecerea la 5G, pentru gestionarea traficului, transportul automatizat (spre exemplu maşinile fără şofer), servicii de urgenţă şi alte aplicaţii de interes public sau aplicaţii industriale care trebuie prioritizate pentru a se desfăşura în cele mai bune condiţii.

Operatorii văd neutralitatea internetului şi ca pe un obscatol în calea monetizării mai agresive a serviciilor pe care le furnizează. Anumite aplicaţii şi site-uri, precum Google, YouTube, Facebook, Netflix, Twitter, Twitch sau jocurile online, generează mult mai mult trafic decât restul internetului, iar operatorii vor să taxeze companiile respective, bani care în ultimă instanţă ar fi plătiţi tot de consumatori.

„Trebuie să subliniem pericolul unor reguli restrictive privind neutralitatea reţelelor, în contextul tehnologiilor 5G, aplicaţiilor de business şi aşa mai departe. 5G introduce conceptul «felierii reţelelor» pentru a face loc pentru o varietate largă de modele de business pe o platformă comună, la o anumită scară şi cu garanţii privind funcţionarea serviciilor”, se arată în scrisoarea giganţilor telecom către Comisia Europeană, care dă ca exemple transportul automatizat, controlul reţelelor electrice inteligente, realitatea virtuală şi augmentată sau serviciile de siguranţă publică. Toate acestea „impun o configurare flexibilă şi elastică a resurselor reţelelor şi platformelor, în mod continuu, în funcţie de cerere, context şi e natura serviciilor”.

Potrivit industriei telecom, propunerile privind neutralitatea internetului aflate în prezent pe masa Comisie Europene, trimise de asociaţia autorităţilor de reglementare în comunicaţii din statele membre UE, ar fi „excesiv de restrictive şi ar putea determina companiile telecom să devină mai atente la riscuri şi astfel să împiedice exploatarea 5G, ignorând posibilitatea naturală a reţelelor 5G de a se adapta în timp real la schimbarea comportamentului utilizatorilor finali şi al aplicaţiilor şi la cererea de trafic”. „Este de importanţă fundamentală să asigurăm monetizarea 5G, pentru a stimula investiţiile”, consideră semnatarii scrisorii.

Comisarul Oettinger salută Manifestul 5G al operatorilor. Luni, 18 iulie, se încheie dezbaterea publică privind Planul 5G, care va fi prezentat de Oettinger în luna septembrie şi include reevaluarea cadrului de reglementare la nivelul UE. DG Economie Digitală notează că Manifestul 5G va atrage probabil şi alte companii semnatare, dincolo de cele care deja s-au încolonat.

Oettinger a participat, în urmă cu 10 zile, la o întâlnire la nivel înalt cu reprezentanţii semnatarilor manifestului pentru a discuta priorităţile în perioada de dezvoltare a reţelelor 5G şi recomandări pentru următoarele etape.

Companiile telecom se angajează, în manifest, să înceapă demonstraţiile 5G la scară largă în 2018, cu teste la nivel extins în timpul Campionatului European de Fotbal din 2020, când meciurile vor aduna mulţimi de suporteri în acelaşi loc şi vor prezenta o oportunitate pentru a stresa reţelele cu streaming video. Unul dintre obiectivele din Manifestul 5G este lansarea serviciilor 5G în cel puţin un oraş din fiecare stat membru UE până în 2020.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...