Legea dării în plată: Băncile vor plăti şi datoriile la întreţinere şi factura de utilităţi restantă a clientului

Proiectul legii dării în plată (chiar cu modificările operate până acum de deputatul Daniel Zamfir) a făcut abstracţie de un aspect destul de comun cu care se întâlnesc debitorii care încep să aibă probleme cu plata ratelor de credit: datoriile la întreţinere, facturile de utilităţi sau…datoriile la alte credite.

Directorul Direcţiei Juridice din cadrul Raiffeisen Bank, Daniel Nicolaescu susţine că actuala formă a legii dării în plată vine în contradicvţie cu alte prevederi legale, respectiv dreptul general de gaj al creditorului asupra întregii averi a debitorului, prevăzut în Codul Civil.

Potrivit acestui drept, orice creditor (asociaţiile de proprietari, băncile care au dat credite pentru bunuri de consum, furnizorii de utilităţi) se poate îndrepta asupra tuturor bunurilor aflate în posesia debitorului, inclusiv asupra imobilului deţinut de acesta. Dacă executarea silită a imobilului nu este suficientă pentru a acoperi datoriile, creditorii se pot îndrepta spre alte bunuri din averea debitorului, potrivit Codului Civil, după cum precizează Daniel Nicolaescu.

„Legea dării în plată neagă tocmai acest drept pe care îl are orice alt creditor introducând un element de discriminare al băncilor”, precizeză Nicolaescu. În concluzie, băncile vor prelua şi datoriile de care este grevat imobilul, legea dării în plată nespecificând nimic despre acest lucru.

Avocatul Gheorghe Piperea precizează că este singura lege care are derogare de la Codul Civil şi spune că în cazul în care debitorul şi creditorul nu reuşesc să negocieze noi condiţii de rambursare a creditului ipotecar în cele 30 de zile prevăzute, băncile pot prelua şi datoriile cu care este grevat imobilul.

Un alt amendament adus de avocatul Raiffeisen Bank se referă la faptul că proiectul de lege nu prevede nicăieri ce se întâmplă dacă un imobil care intră sub incidenţa dării în plată face obiectul unui credit în care există suspiciuni de fraudă. Nu există nici un fel de precizare în lege, cu referire la situația în care asupra imobilului sunt instituite măsuri asiguratorii în domeniul dreptului penal, precizează Nicolaescu.

În concluzie, dacă, spre exemplu, actuala clădire a trustului Intact ar fi fost achiziţionată prin metoda dovedită de justiţie (fraudulos de la Institutul de Cercetare Alimentară), dar cu ajutorul unui credit bancar aflat acum în derulare, ar putea preda băncii finanţatoare imobilul şi toate datoriile sale ar şterse. Partea bună! Partea proastă este că statul va dori să îşi recupereze prejudiciul ca parte vătămată în dosarul penal menţionat. Va plăti banca, iar vinovatul de drept îşi va vedea liniştit de cheltuirea banilor rezultaţi din exploatarea frauduloasă a clădirii.

Desigur, exemplul este forţat (şi aparţine autorului, nu directorului juridic al Raiffeisen Bank). Totuşi, aşa cum explică Piperea,în cazul existenţei unui dosar penal există un sechestru asigurător pe respectivul imobil şi nu poate face obiectul legii dării în plată.