Principalii factori cu impact negativ asupra activităţii firmelor: Legislaţia, fiscalitatea, infrastructura şi corupţia

‘Este momentul ca discuţia despre economie să aibă la bază o cercetare solidă. Am realizat un barometru al mersului economiei. În baza lui vom merge la decidentul politic pentru a discuta măsurile care se impun a fi luate în economie. Să avem, în acest sens, un parteneriat public-privat pentru promovarea mediului de afaceri din România în străinătate, iar Camera naţională să fie reprezentantul mediului privat’, a precizat Mihai Daraban.

Modificările frecvente de legislaţie (82%), nivelul ridicat de fiscalitate (81%) şi starea infrastructurii (68%) sunt, conform studiului realizat de Centrul Pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP), principalii factori externi cu impact negativ asupra activităţii companiilor din România. Corupţia din administraţie (63%) şi nivelul de calificare a forţei de muncă (55%), completează lista factorilor negativi la nivelul percepţiei reprezentanţilor companiilor.

Printre reglementările cele mai împovărătoare, managementul companiilor a clasat pe primele locuri fiscalitatea (80%), concurenţa (30%), forţa de muncă (29%).

Aproape 60% (3 din 5 factori de decizie) din companii au menţionat fiscalitatea ca fiind un factor care afectează negativ activitatea companiei. Nivelul de pregătire al forţei de muncă este un factor cu impact negativ asupra companiilor româneşti, în special în domeniile producţie industrială, agricultură şi construcţii.

Percepţia factorilor de decizie din companii este că în anul 2014 vânzările au avut o creştere pozitivă în 45% dintre cazuri şi una negativă în circa 30%. De asemenea, se poate observa deschiderea mai mare a băncilor spre creditare (33%). Conform studiului CCIR, per ansamblu, în 2014, nu este percepută o îmbunătăţire a situaţiei economice generale decât de 30% dintre repondenţi, companiile cu activităţi de comerţ şi transport fiind mai degrabă de părere că situaţia s-a înrăutăţit.

Aşteptările pentru anul 2015 comparativ cu 2014 arată un optimism moderat în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă a situaţiei companiilor, ratele de creştere fiind foarte mici, iar în cazul numărului de angajaţi fiind chiar uşor pesimiste. Cei din sectorul productiv se aşteaptă ca în 2015 să aibă o creştere de personal, în timp ce companiile din comerţ şi transporturi sunt mai relaxate.

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (68%), CCIR (60%) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (60%) sunt instituţiile care beneficiază de încrederea mediului de afaceri românesc. Încrederea în bănci este de 36%.

Dintre măsurile legislative luate în domeniul economic, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de 77% dintre repondenţi.

Supra acciza la combustibil este evaluată ca având impact negativ (75%), urmată de taxa ,,pe stâlp’ (39%).

Aderarea la moneda euro ar avea un impact pozitiv pentru 40% dintre firme, 30% consideră că aderarea nu ar influenţa în niciun fel afacerea, iar 24% spun că efectul ar fi negativ. 60% dintre cei intervievaţi spun că aderarea la euro ‘ar fi bine să se petreacă după 2019’.

Studiul comandat de CCIR s-a desfăşurat pe un eşantion de 500 de companii din toate zonele ţării, cele mai multe din regiunea Bucureşti (29%) şi Nord-Vest (13%), majoritatea (51%) având o cifră de afaceri sub un milion de euro.