1EUR=4.6975 RON | Bucureşti 2 º
INDICI BURSIERI
BET
7201,43
0.0023
BETPlus
1080,61
0.0032
BET-FI
34295,74
-0.001
BET-NG
620,50
0.0097
BET-XT
668,51
0.0039
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.33
1,5385%
BRD
10.8
0,0000%
BRK
0.0742
2,4862%
BVB
22.8
1,7857%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
142.9
0,1753%
FP
0.831
-1,6568%
OLT
0.0694
-1,6997%
PRSN
0.0645
0,0000%
SIF1
2.04
0,4926%
SIF2
1.218
0,6612%
SIF3
0.2295
0,8791%
SIF4
0.596
1,0169%
SIF5
2.095
0,0000%
SNP
0.315
1,7771%
TEL
20.5
0,0000%
TGN
336
4,3478%
TLV
1.782
0,0000%

"Prioritate naţională": Învăţământul a pierdut 43.000 de salariaţi în ultimii opt ani. Educaţia, mai prost plătită decât Silvicultura în 2017

Salarii medii din Învăţământul public au crescut continuu în ultimii şase ani. Cu toate acestea, angajaţii din sistemul public de educaţie au avut în anul 2017 salarii medii de circa 2.400 de lei net, mai mici decât majoritatea angajaţilor de la stat, inclusiv din Silvicultură, arată o statistică realizată de Economica.net cu datele Institutului Naţional de Statistică. Consecinţa – peste 43.000 de angajaţi au părăsit sistemul public de învăţământ din anul 2008 până în prezent.

Comenteaza
Profesori

Salariaţii din Învăţământul public au câştigat, în cursul anului 2017, în medie, 2.413 lei, arată datele definitive ale Institutului Naţional de Statistică.
Cu acest nivel, salariile medii din educaţie sunt mai mici decât cele din majoritatea domeniilor controlate de stat. 25 de domenii şi sectoare controlate de stat au salarii medii mai mari decât cele din Educaţie, aşa cum Economica.net a arătat pe larg în articolul pe care îl găsiţi la acest link.

De exemplu, angajaţii din Învăţământul de stat au avut, în 2017, salarii medii mai mici decât cei din Silvicultură şi exploatare forestieră, Pescuit şi acvacultură, dar şi decât cei din Administraţie publică, arată datele INS, comparate de Economica.net. 

Salubritatea, Agricultura şi Poşta au avut salarii mai mici decât Educaţia. 

Salubritatea, Poşta, Agricultura sunt câteva dintre sectoarele publice cu salarii medii nete mai mici decât cele din Educaţie în cursul anului 2017. Lista completă a sectoarelor controlate de stat, care au avut în 2017 salarii medii nete mai mici decât decât cele din Educaţie, o puteţi citi la sfârşitul articolului.

Salariul mediu din sistemul public de educaţie a crescut continuu în ultimii şase ani, şi, cu toate acestea, numărul angajaţilor din sistem scade de la an la an, din 2009 încoace.

Numărul salariaţilor din Învăţământul public a început să scadă în anul 2009 şi a continuat să se micşoreze în fiecare an, aşa cum puteţi vedea in extenso în tabelul de mai jos.

Economica.net a sintetizat dinamica creşterii salariului mediu din Educaţie şi, comparativ, cea a numărul de salariaţi din domeniu, din 2008 până în 2017, în acest tabel:

An

Salariul mediu net din Învăţământul public

Numărul mediu de salariaţi din Învăţământul public a scăzut continuu în ultimii nouă ani

2008

1.540 de lei

381.499 angajaţi

2009

1.600 lei

378.496 salariaţi

2010

1.377 lei

365.314 angajaţi

2011

1.298 lei

351.011 angajaţi

2012

1.354 lei

347.728 de angajaţi

2013

1.528 lei

345.289 salariaţi

2014

1.741 lei

347.304 angajaţi

2015

1.893 lei

341.985 angajaţi

2016

2.052 lei

338.781 angajaţi

2017

2.413 lei

338.417 salariaţi


Date definitive INS pentru toţi anii cuprinşi în perioada analizată.

În 2009, anul dinaintea tăierilor salariale cu 25% din sistemul bugetar, angajaţii din Învăţământul public au câştigat, în medie, 1.600 net lunar, cu aproape 4% mai mult faţă de nivelul din anul 2008.
Vă amintim că începând cu 3 iulie 2010, salariile brute ale bugetarilor au fost tăiate cu 25% prin legea 118/2010, cunoscută drept legea austerităţii. 
Datele din anchetele INS arată doi ani consecutivi de scădere a salariilor din Învăţământul public faţă de nivelul din 2009. Abia în 2014 salariile medii din Învăţământ au depăşit nivelul anului 2009. 

După şase ani de creştere consecutivă a salariilor medii din Educaţie, angajaţii din sistemul public de Învăţământ au câştigat, în medie, puţin peste 2.400 de lei net în 2017, arată datele INS.

Efectele salarizării din Educaţie le vedem cu toţii

România are cea mai mică pondere din UE a numărului de absolvenţi de facultate pe segmentul de vârstă 30 de ani - 34 de ani.

  • Circa 26% dintre românii cu vârste cuprinse între 30 de ani şi 34 de ani aveau studii superioare în 2017, arată datele Eurostrat. Spre comparaţie, media UE a aceluiaşi indicator a fost de 40% în 2017, potrivit studiului Monitorul educaţiei şi formării al Comisiei Europene.

Ultimii în UE în privinţa ratei de participare a adulţilor la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii din UE.

  • Doar 1% din adulţii din ţara noastră cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani au participat la cursuri de învăţare şi formare profesională în 2017, comparativ cu media UE de 10,9%, mai arată studiul Comisiei Europene, citat mai sus.

România a avut în 2017 a treia cea mai mare rată a abandonului şcolar timpuriu din UE: 18,1%, faţă de media UE de 10,6%, potrivit Monitorului educaţiei şi formării.

Monitorul educaţiei şi formării al Comisiei Europene analizează principalele probleme cu care se confruntă sistemele de învăţământ din Europa şi prezintă politicile care pot îmbunătăţi capacitatea lor de reacţie la nevoile societale şi ale pieţei forţei de muncă.

Ce ne pregăteşte Guvernul 

Până în 2022, Educaţia nu primeşte 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei. Măsura este prevăzută în Ordonanţă de Urgenţă care introduce taxa pe lăcomie, adoptată de Guvern pe 21 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie. Este vorba de Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018.

Art. 50 – În perioada 2019 -2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se arată în OUG Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018.

Vă amintim că articolul 8 din Legea Educaţiei prevede că pentru finanţarea Educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Punerea în aplicare a prevederilor acestui articol de lege a fost amânată de la an la an de Guvernele care s-au perindat la conducerea ţării noastre. 

Salarii mai mari pentru angajaţii din Educaţie în 2019

Personalul din Educaţie va beneficia de aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2018.
Concret, începând cu 1 ianuarie 2019, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din Învăţământ beneficiază de prima tranşă de creştere salarială, în valoare de o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018.

Începând cu 1 ianuarie 2020, categoriile de angajaţi enumerate mai sus vor primi a doua tranşă de creştere salarială, în valoare de o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

Nu în ultimul rând, începând cu data de 1 septembrie 2020, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din Învățământ va primi salariile de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.
Măsurile de creştere salarială în tranşe, enumerate mai sus de Economica.net, sunt stipulate la articolul 55 din OUG antemenţionată.

Domeniile controlate de stat în care salariile medii nete din 2017 au fost mai mici decât cele din Educaţie:

Construcţii, 2.353 lei.
Activităţi de spectacole, 2.259 lei.
Repararea, întretinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, 2.224 lei.
Agricultură şi vânătoare, câştig salarial mediu de 2.119 lei net în 2017.
Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, 2.115 lei.
Fabricarea băuturilor, câştig salarial mediu de 2.046 lei net în 2017.
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, 2.020 de lei.
Activităţi de editare, 1.972 lei.
Hoteluri şi restaurante, 1.948 lei.
Tranzacţii imobiliare, 1.873 lei.
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, 1.865 lei lei.
Fabricarea mobilei, 1.813 lei net.
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, 1.809 lei.
Activităţi de poştă şi curier, 1.694 lei.
Servicii administrative şi de suport, 1.661 lei.

Date definitive ale INS, comparate de Economica.net.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X