Senatul a adoptat tacit proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice

Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD (şi câţiva de la alte partide) a trecut prin adoptare tacită de Senat, prima cameră sesizată, după ce a fost atins termenul limită de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, având în vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare în şedinţa de săptămâna viitoare şi va transmite mai departe proiectul de lege către Camera deputaţilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolvenţei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputaţilor, decisivă, există mai multe astfel de iniţiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacită de Senat, dar nu au mai fost dezbătute, după ce guvernul a asumat că nu le va aproba în faţa organismelor internaţionale, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, la presiunea băncilor şi a Băncii centrale.

Fără amendamente, fără dezbatere, fără vot

Senatorii din comisia de fond, cea juridică, au aprobat fără amendamente proiectul de lege şi l-au trimis plenului, în pofida opiniilor venite de la Guvern sau din societatea civilă cu privire la mai multe neclarităţi din text.

Acesta a fost înscris pe ordinea de zi în data de 30 septembrie, înainte ca Parlamentul să intre în „vacanţa electorală”, unde a mai fost prezent de încă trei ori, însă senatorii nu au reuşit să intre în dezbateri. Luni, când s-a împlinit termenul de adoptare tacită, şedinţa de plen s-a oprit cu mult înainte de punctul la care se afla proiectul pe ordinea de zi, din lipsă de cvorum.

Legea falimentului personal, cum mai este cunoscută, ar reglementa situaţiile în care un debitor persoană naturală poate să intre într-o procedură de redresare financiară şi/sau de ştergere parţială a datoriilor, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul firmelor.

Falimentul personal este una dintre metodele prin care persoanele de bună-credinţă pot reduce efectele supraîndatorării prin pierderea limitată a unor drepturi civile – cum ar fi cel de a fi administrator la o firmă – şi cu acoperirea nevoilor de bază înaintea satisfacerii creditorilor.

România, ţară unde criza a agravat efectele supraîndatorării, este unul dintre statele europene cu cele mai mici grade de protecţie a debitorilor. Majoritatea statelor europene au în vigoare legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, cu diferite grade de protecţie pentru debitori.

De cealaltă parte, creditorii, în special băncile, sunt de părere că o lege a insolvenţei persoanelor fizice ar deschide calea abuzurilor datornicilor, care ar căpăta un instrument legal prin care să-şi şteargă datoriile, în condiţiile în care sistemul judiciar român nu ar fi pregătit pentru o astfel de reglementare.

Puteţi citi aici detalii privind proiectul de lege adoptat de Senat.