5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 02.09.2015

Concurenţa pe piaţa telecom devine tot mai acerbă, Cât ne costă returnarea eșalonată a taxei auto,  De ce Romania are nevoie de retele electrice ca de autostrazi, dar si Detaliul din Codul Fiscal despre care Guvernul „a uitat" să vorbească. LISTA taxelor care cresc. Citeste integral revista presei interne din 2 septembrie
Economica.net - mie, 02 sept. 2015, 06:20
5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă - 02.09.2015

Capital: Concurenţa pe piaţa telecom devine tot mai acerbă. Piaţa de telecomunicaţii din ţara noastră este una dintre cele mai competitive, iar lupta pentru clienţi este tot mai aprigă, RCS&RDS devenind un jucător cu pretenţii la podium. Orange, Vodafone şi Telekom sunt cei mai mari operatori de telecomunicaţii din ţară, însă compania de cablu RCS&RDS, controlată de omul de afaceri orădean Zoltan Teszari, vrea o felie din această piaţă. Dacă în urmă cu doi ani, operatorul nu emitea pretenţii pe segmentul de telefonie mobilă, în prezent se află în expansiune puternică, iar din luna septembrie va oferi şi servicii de date 4G în 25 de oraşe din ţară.

Romania Libera: Cât ne costă returnarea eșalonată a taxei auto. Statul va returna eşalonat, timp de cinci ani, taxa auto plătită de cetăţenii români, asta după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că aceasta este ilegală. Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, statul are mai mult de pierdut prin plata eșalonată a datoriei, deoarece are de plătit o dobândă usturătoare. Mulți români au dat statul în judecată pentru a-și recupera banii plătiți pentru taxa auto, cunoscută și sub numele de taxă de poluare, instanțele fiind asaltate cu astfel de plângeri. Primul român care a făcut acest lucru este arădeanul Ilie Iluna, care în 2008 și-a cerut returnarea banilor în justiție. Au urmat mai multe decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) fiindcă statul român a încercat să fenteze hotărârile Curții de la Luxemburg operând mici schimbări cosmetice, fără a elimina, însă, problemele de fond.

ZF: Call-centerele şi birourile de IT-işti, printre singurele veşti bune din piaţa muncii în anii de criză. Câte joburi s-au pierdut din industrie şi construcţii? Contribuţia sectorului de informaţii şi comu­nicaţii în formarea PIB-ului a fost anul trecut de 5,9%, apropiată de cea a construcţiilor, domeniu în care în 2013, ultimul pentru care Statistica are informaţii, lucrau de peste 2,5 mai mulţi oameni, şi cu 25% mai mare decât cea a agriculturii. Dacă în anii de criză au fost măturate aproape 20% din locurile de muncă din construcţii, armata de IT-işti a crescut cu 8%. Care au fost cele mai afectate domenii de criza financiară şi cine şi-a făcut din recesiune motiv de creştere? Industria prelucrătoare, construcţiile şi comerţul cu ridicata şi amănuntul au fost domeniile cele mai afectate de criză din punctul de vedere al locurilor de muncă pierdute, după cum arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în perioada 2008-2013.

Energy-Center: De ce Romania are nevoie de retele electrice ca de autostrazi? Finantarea publica ar trebui sa se limiteze la infrastructura sectorului, adica la retele, interconexiuni si facilitati de echilibrare productie si consum. Siguranta operationala a sistemului depinde crucial de robustetea retelei si, in plus, o retea puternica atrage investitorii in asa-numitele zone concurentiale al sectorului. Este cat se poate de neproductiv ca dupa atatia ani sa mai vorbim inca de imposibilitatea retelei de transport de a face fata exploziei eolienelor sau parcurilor eoliene. Dar la noi orice este posibil. Redam mai jos o sinteza a acestei problematici, realizata in urma cu cativa ani de catre unul dintre cei mai reputati specialisti ai sistemului energetic din Romania, domnul Jean Constantinescu, care, din nefericire, astazi nu se mai afla printre noi.

Gandul: Detaliul din Codul Fiscal despre care Guvernul „a uitat” să vorbească. LISTA taxelor care cresc. Românii ar putea plăti de anul viitor impozite de până la două ori mai mari pentru locuinţe, potrivit noului Cod Fiscal. Acesta aduce veşti proaste şi pentru persoane cu profesii independente care vor plăti mai mult la stat. În afară de reducerea TVA la 20% care se va aplica din 2016, celelalte măsuri de relaxare fiscală din varianta votată în primă fază de Parlament – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea „taxei pe stâlp” şi a supraccizei – au fost amânate pentru 2017. Noul Cod îi avantajează însă pe cei care deţin mai multe case şi pe cei cu locuinţe cu o suprafaţă mai mare de 150 de metri pătraţi. Joi este programat votul final în Camera Deputaţilor, iar proiectul Codului Fiscal ar putea fi trimis spre promulgare duminică.

Te-ar mai putea interesa și
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 195 de miliarde de lei
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 194,9 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2025, în creştere cu 31% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din......
Decizia CCR pe legea pensiilor magistraților a fost amânată până mâine
Decizia CCR pe legea pensiilor magistraților a fost amânată până mâine
Curtea Constituţională a Românei a amânat pentru luni sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) în ...
Chernomorka, lanțul ucrainean de restaurante cu specific pescăresc, deschide la București în Unirea Shopping Center
Chernomorka, lanțul ucrainean de restaurante cu specific pescăresc, deschide la București în Unirea Shopping Center
Chernomorka, lanțul de restaurante cu specific pescăresc, urmează să deschidă un restaurant în cadrul Unirea Shopping ...
Acord între Germania și Marea Britanie pentru achiziții de piese avansate de artilerie
Acord între Germania și Marea Britanie pentru achiziții de piese avansate de artilerie
Regatul Unit a anunţat duminica aceasta că a semnat un contract comun de achiziţii publice cu Germania, în valoare de ...