1EUR = 4.7777 RON | Bucureşti 6 º

News

5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă - 30.06.2014

Cine sunt beneficiarii "electoratei", Sistemul bancar se întoarce în timp, înainte de aderarea la UE, Românii fug de taxe și fentează bugetul, dar si  Salariile românilor sunt cu 13 ani în urma polonezilor. Noi câştigăm abia acum cât câştigau ei în 2001. Citeste integral revista presei interne din 30 iunie 2014. 

30 iun, 2014 | Agerpres

Capital.ro: Cine sunt beneficiarii "electoratei". Guvernul Victor Ponta a aprobat în şedinţa de săptămâna trecută varianta finală a actului legislativ prin care românii cu venituri reduse vor putea obţine o reducere a ratelor pentru o perioadă determinată. Care sunt avantajele şi problemele „electoratei"? Românii care au credite la bănci și venituri sub 2.000 de lei pe lună pot solicita până la finele anului 2015 o reducere a ratei cu până la 900 de lei. Începând cu 2016 aceștia vor achita sumele rămase astfel neplătite către bănci, statul oferind în schimb o compensare sub forma unei deduceri de impozit pe venit. Premierul Victor Ponta anunțase înainte de începerea ședintei de Guvern de săptămâna trecută că Executivul va aproba această prevedere.

ZF: Sistemul bancar se întoarce în timp, înainte de aderarea la UE. Ponderea creditului privat în produsul intern brut a scăzut până la nivelul din 2007 şi riscă să meargă şi mai jos. Sectorul bancar s-a îndepărtat cu mult, anul trecut, de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite, ponderea activelor nete bancare în PIB intrând sub pragul de 60% pentru prima dată din 2007. Este practic o întoarcere în timp a industriei financiare locale, ajustarea bilanţurilor băncilor împingând sectorul chiar la stadiul de dinaintea aderării României la Uniunea Europeană, când handicapul faţă de pieţele dezvoltate era extrem de mare. În cinci ani de criză, ponderea activelor bancare în PIB a scăzut cu aproape zece puncte procentuale, de la 67,2% în 2009 la 57,6% în decembrie 2013 în condiţiile în care de-abia anul acesta ar urma să fie recuperată pierderea de PIB provocată de recesiunea din 2009 - 2010.

EVZ: Românii fug de taxe și fentează bugetul. Veniturile statului continuă să fie slabe, potrivit execuției pe primele cinci luni. Din supra-acciza de 7 eurocenți, Guvernul nu încasează mai nimic. Va fi tot mai greu ca statul să găsească cele cinci miliarde de lei de care are nevoie pentru a susține, la anul, scăderea CAS. În timp ce „taxa pe stâlp" a adus la buget mai mult decât suma scontată, veniturile din impozite pe salarii și din profit continuă să scadă, semn că firmele o duc tot mai prost. Cheltuielile cu investițiile sunt deja la o cotă dramatică.

Taxa de 7 eurocenți, un rateu previzibil

Supra-acciza de 7 eurocenți pe care românii o plătesc de la 1 aprilie pentru fiecare litru de combustibili nu se vede în încasări. Guvernul miza pe circa două miliarde de lei în 2014, din taxă. Odată cu introducerea acesteia, de la 1 aprilie, creșterea încasărilor totale din accize a frânat, iar la sfârșitul lui mai sumele suplimentare strânse la buget erau mai puține decât în aprilie.

Adevarul: Salariile românilor sunt cu 13 ani în urma polonezilor. Noi câştigăm abia acum cât câştigau ei în 2001. Câştigul salarial mediu brut din România, sub 550 de euro, este astăzi echivalentul câştigului înregistrat în anul 2001 în Polonia, iar PIB-ul pe cap de locuitor este, la noi, cu 7 ani în urma ţării cu care eram egali în 1989. Dacă în 1989-90 România pornea de pe picior de egalitate cu Polonia, cel puţin din punctul de vedere al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, acum românii sunt cu 5 până la 13 ani în urma polonezilor la principalii indicatori ai vieţii economice şi sociale. Cel mai mare decalaj este înregistrat la salariul mediu brut, arată un studiu al diviziei Research a grupului financiar Erste, proprietarul Băncii Comerciale Române (BCR), prezentat la sfârşitul săptămânii trecute în cadrul reuniunii „Conferinţele BCR". Concret, salariul mediu brut din România este acum de aproximativ 2.400 de lei, adică mai puţin de 550 de euro, în timp ce în Polonia este de aproape 900 de euro.

Cursdeguvernare: Cât costă datoria publică guvernamentală și cum va evolua ea până în 2018. Costul datoriei publice guvernamentale raportat la PIB va atinge în acest an nivelul maxim de 1,67% și ar urma să se reducă treptat spre 0,6% din PIB în 2018, potrivit proiecției serviciului datoriei publice guvernamentale făcută de Ministerul Finanțelor. La finele primului trimestru din acest an, România a reușit plafonarea datoriei publice sub nivelul de 40% din PIB. Îmbunătățirea ratigului de țară prin acordarea de către toate cele trei principale agenții specializate la nivel mondial a notei de trecere pentru recomandarea de investiții (Baa3 din partea Moody's și BBB- din partea Standard&Poor's și Fitch) ar urma să permită diminuarea obligațiilor de plată în perspectivă, pe măsură ce finanțările luate la dobânzi mai ridicate și vor fi înlocuite cu finanțări în condiții mai avantajoase.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO