Ce s-ar putea întâmpla în industria alimentară dacă se plafonează prețurile la unele produse de bază. Efecte și posibile alternative

“Este o chestiune extrem de ciudată. Guvernul ar trebui să găsească soluții la situația actuală, dar aceste soluții implică bani de la buget și sunt diverse propuneri  precum reducerea TVA. Dar s-a ales o variantă prin care se scot bani doar de la mediul de afaceri. Acest lucru presupune o disturbare a pieței. Dacă faci acest lucru, cine plătește ce se va întâmpla pe piață. Ar trebui să se ia măsuri compensatorii pentru a-i ajuta pe cei care pierd”, a explicat pentru Economica Sorin Minea, președintele Romalimenta. “Măsura va duce la explozia pieței negre, piața va fi perturbată pentru cel puțin un an, vom avea o criză de aprovizionare”, conchide acesta.

Minea mai atrage atenția asupra faptului că în acest fel se vor crea două prețuri: cel real și cel impus, plafonat.

“O astfel de măsură seamănă cu economatele de pe vremuri. Trebuie să ținem cont că sunt practic două prețuri: prețul de producător și prețul din retail, de raft. Dacă eu procesator am prețul plafonat și cumpăr porc la prețul pieței, eu ce fac ? Voi încerca să recuperez pagubele crescând prețul la altceva. La fel, dacă sunt retailer și trebuie să pun adaos comercial zero, spre exemplu, cine compenseează ? Magazinul va negocia cu mine un preț mai scăzut sau va crește adaosurile la alte produse. Aceasta este o măsură pur politică care va perturba întreg lanțul alimentar dintr-o totală neînțelegere a pieței. Putem vorbi despre un adaos comercial maxim deși, inclusiv acesta, este complet anticoncurențial”, a mai spus Minea, potrivit căruia o decizie care ar putea duce la stoparea inflației ar fi TVA zero la unele alimente.

Ce se va întâmpla cu alimentele pe care le achiziționăm din import

O altă problemă a acestei decizii se referă la faptul că multe dintre produsele propuse spre plafonare sunt asigurate mai mult din import. România produce mai puțin decât consumă carne de porc, zahăr și ulei, spre exemplu.

Detalii aici:

“Să spunem că am putea plafona prețul uleiului fabricat în România. Dar cu cel de import ce facem? România nu produce suficient pentru a acoperi consumul. La fel, la carnea de porc suntem deficitari. La făină deja avem un preț de panificație foarte mare, iar cei din industrie au solicitat subvenție pentru a mai putea produce. Grâul a fost deja cumpărat (la un preț foarte mare n.red.) . La lapte fermierii se plâng că primesc de la procesatori un preț prea mic”, mai exemplifică Minea.

Alternativa la plafonare. Propunere din industria laptelui

Despre criza de aprovizionare în cazul în care prețurile se vor plafona vorbește și Dorin Cojocaru, președintele APRIL. Potrivit acestuia, o astfel de măsură nu se va putea lua în lipsa unei definiri clare a prețului plafonat și a consumatorilor care vor beneficia de plafonare.

“Trebuie lămurit dacă prețul plafonat este egal sau nu, mai mare sau mai mic, cu costul de producție, în care sunt incluse costurile de transport, costurile comercianților, a producătorilor etc. Dacă prețul plafonat este sub costul de producție, atunci produsul va dispărea de la raft. Spre exemplu, dacă plafonezi prețul laptelui UHT de 3,5 grăsime, iar prețul la raft va fi sub prețul de producție, o să se producă numai de 3,3% grăsime sau 3,2%, pentru a se ieși din categoria de plafonare. În plus, vor cumpăra mai mult, pentru stocare, și cei cu putere financiară”, explică președintele APRIL.

Nici varianta în care statul plafonează prețul la raft, dar compensează diferența între prețul final și costul producătorilor nu ar fi o variantă optimă. “Ar putea exista și o astfel de variantă, dar ar nemulțumi comerciantul. El va pune presiune pe furnizor și va mări marja”, mai crede Cojocaru care vine și cu o posibilă soluție.

“Cel mai simplu și onest pentru comerciant și furnizori ar fi să se dea vouchere sau cupoane de reducere categoriilor vulnerabile. Pot fi bonuri de masă sau cupoane de reducere pe anumite categorii de produse.

Ulterior, comerciantul ar putea deconta acele cupoane sau să le deducă din impozitul pe profit sau alte impozite. Altfel, dacă plafonezi, tot ce este plafonat se va scoate de la raft. La lapte cred că vor rămâne doar mărcile private fabricate cu lapte de import, ceea cee ar omorî industria locală. Se creează presiune de la consumator, la comerciant, la procesator, până la producător și ne obligă să facem inginerii financiare”, conchide Cojocaru.