Retuş major la zona euro

Mai departe, pentru publicul larg, aceeaşi situaţie a relevat pericolul care pândeşte statele care nu sunt pregătite să adopte monedă unică şi, totuşi, o adoptă. Cu politica monetară la BCE şi cu probleme de creştere economică şi disciplina fiscală acasă, euro a început să arate mai degrabă a camaşă de forţă, decât a deziderat. Analişti redutabili au demonstrat cu argumente greu de combătut de ce construcţia Uniunii Monetare schioapătă, ca un corolar al evenimentelor neplăcute ce au insoţit criza datoriilor suverane din ultimii ani.

Mai mult, evoluţia convergenţei reale în statele deja membre ale eurozonei nu indreptăţeşte ideea potrivit căreia aceasta se atinge mai uşor odată intrat acolo, decât aşteptat pe afara. În aceste condiţii, dar mai ales cu spectrul falimentului grecesc ca sperietoare, nu-I de mirare că entuziasmul privind adoptarea monedei unice este la cote destul de mici. Spectrul disoluţiei zonei euro şi chiar al UE a fost evocat deseori in ultimii ani, iar principalul argument al extincţiei a fost acela al lipsei unei capacităţi fiscale la nivelul Uniunii care să permită transferuri către statele membre aflate în dificultate în condiţiile în care acestea respectă regulile.
Este deci nevoie de o decizie comunitară care să refacă încrederea cetăţenilor în proiectul european.

Şi iată că, pe 4 mai, cu o zi înainte de data la care Grecia trebuie să achite o tranşă de împrumut pentru a nu se declara în incapacitate de plată, miniştrii de economie ai Germaniei şi Franţei afirma răspicat: Zona Euro ar trebui sa aibă propriul sau buget şi o instituţie care să colecteze taxele. Franţa şi Germania trebuie să aibă responsabilitatea să conducă pe acest drum, deoarece Europa nu mai poate aştepta”, scriu Sigmar Gabriel si Emmanuel Macron.”Este momentul sa intărim zona euro in cadrul unei reforme mai vaste a UE”, spun cei doi, in editorialul publicat in cotidienele Le Figaro (Franta), Le Soir (Belgia), Die Welt (Germania), El Pais (Spania), La Repubblica (Italia), The Guardian (Marea Britanie), Tribune de Geneve si Tages Anzeiger (Elvetia).

Cei doi pornesc de la constatarea că UE prezintă „defecte” şi cer „repararea acestora astfel încât euro să îşi ţină promisiunea de prosperitate economică şi, mai extins, să evite o derivaă a Europei spre mai multă nemulţumire şi divizare”.”Trebuie să reconciliem interesul general european şi interesele naţionale”, potrivit acestui editorial, care face referire la „forţele anti-europene” care se dezvoltă într-o serie de ţări membre.Potrivit unor surse din anturajul ministrului francez, citate de AFP, aceasta convergenţă sporită dintre statele zonei euro ar trebui să aibă doua componente: „o capacitate bugetară comună şi mecanisme de solidaritate în caz de criză, cu fonduri pentru a ajuta rapid ţările in dificultate”.

În măsura în care reforma anunţată de cei doi oficiali europeni va căpăta un contur real, aceasta ar fi un pas decisiv ce ar contrabalansa puternic temerile repetăm, justificate, fata de data aderării trimisa ca angajament la Bruxelles de către autorităţile romane.

Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României

*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR