Isărescu, despre trecerea la euro: Înclin să-i urez leului să aibă viaţa mai lungă, este moneda noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În urmă cu 10 ani i-am urat leului nou, greu, tare, să aibă parte de sănătate. Se vede că i-a prins bine această urare, pe care o reînnoiesc astăzi. Atunci nu i-am spus să aibă viaţa scurtă, am găsit o formulare aşa, de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţa mai lungă, este moneda noastră„, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu marţi, la un simpozion organizat de banca centrală cu ocazia aniversării a 10 ani de la trecerea la leul nou (RON).

„Trecerea la euro este un proces mult mai comlicat şi cea mai mare eroare în care ar putea să pice societatea românească e să creadă că trecerea e o simplă schimbare de bancontă. Schimbăm bancnotele de plimer, din nou trecem la cele de hârtie şi dăm cu banul şi vedem la cât e cursul, ca e 4,1, 4,4, 4,5”

CITEŞTE ŞI: Au trecut 10 ani de la denominare. Vorbim în milioane şi în RON

Denominarea a fost un succes. BNR a trecut mai uşor peste criza din 2008 cu leul greu

„Acum 10 ani, în această sală vă adresam următoarele cuvinte: «Vă rog să-mi îngăduiţi să vă urez bun venit la BNR, gazda simpozionului Ziua leului nou». Vă repet aceeaşi urare, cu deosebirea că acum nu mai e un leu nou, e un leu matur”, a spus Isărescu.

Banca Naţională a României a trecut mult mai uşor peste criza financiară care a început în 2008 cu leul greu, a a mai spus Isărescu. Altfel ar fi stat lucrurile cu leul cu multe zerouri.

„Suntem la oră de bilanţ: am îndrăzneala să spun că acţiunea a fost bine pregătită şi, în final, a fost o acţiune de succes. Banca Naţională, conducerea Băncii Naţionale a trecut mult mai uşor de criza financiară din 2008 cu leul greu decât ar fi trecut cu leul cu multe zerouri. S-a câştigat foarte mult la nivelul societăţii prin simplificare (prin denominare n.r.). În economie s-a câştigat credibilitate şi încrederea într-un nou început. În 2005, România se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă şi intra pe o curbă a productivităţii şi profitabilităţii”, a subliniat guvernatorul BNR.

Potrivit guvernatorului, pe lângă faptul că în utlimii zece ani inflaţia a coborât la o singură cifră şi se menţine la niveluri scăzute, leul a devenit o monedă de încredere. În plus, românii economisesc predominant în lei, iar împrumuturile tind să fie, şi ele, denominate preponderent în monedă naţională. Guvernatorul BNR a precizat că denominarea a contribuit la aceste evoluţii, cel puţin la nivel de percepţie.

În ceea ce priveşte rezultatele comensurabile ale denominării, Mugur Isărescu a menţionat chestiunile legate strict de noile monede şi bancnote, mai mici, mai rezistente, mai uşor de manevrat şi depozitat, costurile casieriilor scăzând datorită simplificării operaţiunilor.

Guvernatorul a amintit şi obiectivele avute în vedere în momentul adoptării deciziei de tăiere a patru zerouri din coada leului, respectiv marcarea încheierii unui ciclu inflaţionist lung, marcarea faptului că preţurile în România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, uşor de comparat, exprimarea indicatorilor valorici, de genul PIB, PIB pe locuitor, producţiile, consumul şi aşa mai departe în lei noi, pentru a fi mai uşor de comparat cu ce se întâmplă în Europa, dar şi pregătirea trecerii la euro.