Criza refugiaţilor sirieni este doar începutul: Secarea lacului Ciad poate pune în mişcare spre UE 30 de milioane de vieţi

Joi, autorităţile din Austria au descoperit 71 de cadavre într-un camion frigorific – refugiaţi naufragiaţi în Grecia care au traversat Macedonia, Serbia şi Ungaria. În aceeaşi zi, vasul Poseidon al Pazei de Coastă suedeze a ajuns în portul Palermo cu peste 50 de cadavre la bord, recuperate de pe un vas care s-a scufundat în Mediterana. La bordul vauslui Poseidon se mai aflau 471 de supravieţuitori, care au fost deparcaţi în Sicilia. Miercuri, vasele europene care patrulează Mediterana au salvat peste 3.000 de refugiaţi. Vineri, o ambarcaţiune improvizată s-a scufundat în largul coastei libiene, în drum spre Italia, având la bord 200 de refugiaţi din Africa sub-sahariană, Pakistan, Siria, Maroc şi Bangladesh.

Citeşte şi: Cea mai gravă criză a refugiaţilor de la Al II-lea Război Mondial

Pe de o parte, astfel de incidente zguduie conştiinţa Europei. Pe de altă parte, liderii europeni şi guvernele naţionale par depăşite de situaţie şi nu reuşesc să pună la punct o strategie la nivelul UE. Legislaţie UE în privinţa crizelor de refugiaţi există, însă nu poate fi pusă în aplicare deoarece majoritatea ţărilor resping cotele de migranţi care le revin.

România a primit de la începutul anului aproximativ 900 de cereri de azil, dintre care 300 au fost aprobate, a declarat joi, la Digi24, Gabriela Leu, purtător de cuvânt al reprezentanţei Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNCHR) în România. Majoritatea provin din Siria. Conform cotelor UE, România ar trebui să primească aproape 2.400 de refugiaţi. În ţara noastră există şase centre de primire a refugiaţilor, cu o capacitate totală de 950 de locuri.

UNCHR estimează că în Europa au ajuns, de la începutul acestui an, aproximativ 300.000 de refugiaţi, iar numărul lor va continua să crească cu 3.000 pe zi, cel puţin până în luna noiembrie. Germania anticipează că va avea de-a face, pe ansamblul acestui an, cu peste 800.000 de cereri de azil, în timp ce Ungaria construieşte un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei cu Serbia, iar Bulgaria aplică o măsură similară la graniţa cu Turcia.

Liderii europeni participă azi la summit-ul Balcanilor de Vest de la Viena, unicul subiect pe ordinea de zi fiind criza refugiaţilor. Comisarul european pentru afaceri externe şi securitate, Federica Mogherini, a declarat, la summit, că speră că tragediile din ultimele zile vor presa politicienii să ajungă la o decizie şi să-şi asume răspunderea. Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a anunţat că UE va propune în următoarele săptămâni un nou plan pentru gestionarea crizei refugiaţilor.

„Ne vom mai uita o dată la cote. Sper că în urma ultimelor evenimente, cele 28 de state membre sunt pregătite să ajungă la un acord”, a spus oficialul CE, citat de Reuters.

Rute de tranzit pentru migranţii care se îndreaptă către Germania. Harta: BBC

De unde vin refugiaţii în număr atât de mare şi de ce

Cei mai mulţi migranţi ajunşi în Europa vin din Siria şi Libia, ţări devastate, în ultimii patru ani, de război civil. Tot din cauza violenţei pleacă spre Europa şi refugiaţii din ţări ca Afganistan, Nigeria, Eritrea, Sudan şi Somalia.

La războaie se adaugă foametea de pe continentul negru. Africa este devastată de conflicte interetnice şi de sectă religioasă, dar şi de lupta pentru resurse – apa şi hrana, tot mai preţioase în urma suprapopulării.

Un exemplu relevant în acest sens este secarea Lacului Ciad, aflat la frontiera dintre Nigeria, Niger, Ciad şi Camerun. Suprafaţa lacului Ciad s-a restrâns cu peste 90% în ultimii 60 de ani, de la 25.000 de kilometri pătraţi în 1963, la sub 1.500 kilometri pătraţi în 2007.

De bazinul Lacului Ciad depind 30 de milioane de vieţi omeneşti, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. Criza din regiune este o consecinţă directă a suprapopulării. Simplificând, lacul a fost băut de oameni – folosit pentru irigaţii agricole în cele patru ţări adiacente – până a secat. Defrişările la scară largă din zonă au contribuit de asemenea la producerea unui climat mai uscat. Gruparea islamistă Boko Haram, activă în Nigeria, a dislocat sute de mii de oameni, care au fugit din calea morţii tot spre Lacul Ciad. Lupta pentru resurse este şi una dintre cauzele fundamentale ale violenţei din regiune.

Secarea Lacului Ciad
 

Războiul perpetuu din Orientul Mijlociu şi foametea din Africa garantează că fluviul de migranţi spre Europa nu va seca prea curând, mai ales având în vedere că continentul european este cea mai apropiată oază de bunăstare şi linişte.