Legea Big Brother. Senatul a decis: Accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului

Propunerea legislativă, agreată la Cotroceni în luna mai de liderii partidelor politice parlamentare, este semnată de senatorii Vasile Blaga (PNL) şi Gabriel Oprea (UNPR) şi deputaţii Daniel Constantin (ALDE), Alina Gorghiu (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian – (minorităţi) şi Victor Ponta (PSD).

Potrivit propunerii legislative, ‘la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal’.

Iniţiativa stipulează că ‘solicitările privind datele (…) formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor art. 14, 15, 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României’, cererile, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, urmând să aibă semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Aceste solicitări se procesează în condiţii de confidenţialitate.

Proiectul mai prevede că datele de trafic, de identificare a echipamentului şi de localizare solicitate nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

‘Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive’, mai stipulează propunerea legislativă.

De asemenea, proiectul prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, cu excepţia câtorva situaţii.

Un alt articol al legii modificare şi completate prevede că ‘prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării’.

Senatul, care a aprobat actul normativ cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri, a fost prima Cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional.