Stoltenberg: NATO este pregătită să desfăşoare forţe în Turcia dacă va fi necesar

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Turcia este un aliat foarte puternic şi capabil, dar NATO, fireşte, este întotdeauna pregătită să-şi crească prezenţa şi să sprijine. Ne aflăm în dialog permanent cu Turcia, verificând (…) dacă este nevoie să facem mai mult’, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor apărării din statele NATO, desfăşurată joi la Bruxelles şi dedicată în principal situaţiei din Siria.

‘(Ne-am sporit) capacitatea de a susţine şi ajuta toţi aliaţii’, a mai spus Stoltenberg, precizând că aceasta ‘îi include, desigur, pe aceia care se află foarte aproape de violenţa şi de tulburările pe care le vedem în sud – în acest caz, Turcia’. ‘Aşadar, la nevoie, vom desfăşura’ trupe, a punctat oficialul NATO.

În timpul reuniunii, ministrul turc al apărării, Vecdi Gonul, a solicitat o prezenţă mai puternică şi capacităţi de apărare antiaeriană ale NATO în ţara sa, însă nu a cerut o intervenţie a forţei de reacţie rapidă a Alianţei, au indicat surse sub protecţia anonimatului.

NATO a suplimentat efectivele acestei forţe la 40.000 în urma acţiunilor Rusiei în Ucraina, dar a declarat că, teoretic, aceasta ar putea fi desfăşurată în punctele fierbinţi din sud.

Stoltenberg a mai spus că NATO va examina ‘necesităţi suplimentare de-a lungul frontierelor noastre sudice’ în lunile următoare. ‘Nu este necesar să desfăşurăm forţa de reacţie a NATO (…) pentru a furniza descurajare. Important este că orice adversar al NATO va şti că suntem capabili să o desfăşurăm’, a explicat secretarul general.

‘NATO este pregătită să apere şi să protejeze toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări, iar acest lucru este valabil, desigur, şi pentru Turcia’, a subliniat el.

Alianţa a desfăşurat deja cinci baterii de rachete Patriot în Turcia în 2013, pentru a preveni atacuri dinspre Siria. SUA şi Germania au anunţat însă retragerea celor două baterii pe care le-au furnizat fiecare.

‘Ceea ce vedem acum constituie alt gen de provocări. Discutăm cu diferiţi aliaţi, cu Turcia, despre cum şi în ce forme putem continua să-i sprijinim’, a afirmat Stoltenberg.

Pe de altă parte, miniştrii apărării şi-au intensificat criticile faţă de intervenţia Rusiei în Siria, într-un context deja grav tensionat între NATO şi Moscova de criza din Ucraina. ‘Rusia face mult mai periculoasă o situaţie foarte serioasă în Siria’, a estimat ministrul britanic Michael Fallon, în timp ce omologul său olandez, Jeanine Hennis-Plasschaert, a acuzat Moscova că este ‘neconstructivă, nedemnă de încredere şi necooperantă’.

La reuniunea de joi s-a discutat şi despre implicarea viitoare a Alianţei în Afganistan, după ce talibanii au cucerit luna trecută oraşul Kunduz. Forţele afgane au reuşit ulterior să preia controlul asupra oraşului, dar incidentul a ridicat semne de întrebare dacă NATO îşi poate înceta prezenţa în această ţară, aşa cum este planificat.

‘Nu am luat nicio decizie finală cu privire la durata misiunii Resolute Support (care ar trebui să se încheie la finele lui 2016 – n.r.). Toţi aliaţii au convenit că vom continua să-i sprijinim pe afgani. (…) Ceea ce discutăm este în ce format, cu câte trupe şi unde în Afganistan’, a explicat Stoltenberg.

El a avertizat însă că menţinerea unor efective militare numeroase în Afganistan nu constituie o soluţie ‘sustenabilă’ pe termen lung. NATO păstrează încă în jur de 13.000 de militari în această ţară, deşi operaţiunile de luptă au luat sfârşit.