Şi a fost ultima zi de existenţă a pieţei RASDAQ. A fost concepută după modelul NASDAQ şi a sfârşit ca o iluzie

Legea 151/2014 a fost menită să clarifice statutului pieţei Rasdaq, care nu a fost încadrată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în niciuna din categoriile corespunzătoare legislaţiei europene. La fel şi segmentul „Nelistate” al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Piaţa Rasdaq a fost înfiinţată acum 19 ani (în 25 octombrie 1996), cu consultanţă plătită de USAID şi după modelul bursei americane NASDAQ. Utilitatea ei imediată a fost să faciliteze transferul rapid de proprietate asupra a cel puţin 30% din acţiunile a peste 5.700 de companii intrate în procesul de privatizare în masă (PPM). Prin PPM, circa 14 milioane de români au devenit acţionari.

Mai departe, însă, Guvernele României nu au susţinut piaţa de capital ci dimpotrivă, politica preferată de privatizare a pachetelor majoritare a fost cea a trazacţiilor directe cu investitori strategici şi nu pe calea majorării de capital prin bursă.

Piaţa a fost construită de consultanţi americani plătiţi cu multe milioane de dolari, dar modelul NASDAQ nu a fost suficient pentru a suplini lipsa de ofertă. În momentul în care pachetele de acţiuni distribuite prin PPM s-au epuizat, iar listările de companii noi au lipsit, brokerii nu au mai avut ce aduce în piaţă şi s-a oprit dezvoltarea la care au visat fondatorii.

Astfel că iluziile brokerilor entuziaşti de acum 19 ani au fost spulberate, an de an, iar epitaful de astăzi nu mai este decât o certificare oficială a decesului unei pieţe care a fost, odată, cea mai mare din lume ca număr de societăţi listate.

În prezent, pe Rasdaq mai sunt listate 506 companii, cu o capitalizare de 2,44 miliarde lei (553,8 milioane euro).