Rădulescu (BNR): Dacă MTO este depăşit cu maxim două procente, nu este catastrofă, însă nu mai mult de un an

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Nivelul stabilit prin MTO (1% din PIB – n.r.) este nivelul care ne asigură în acelaşi timp menţinerea datoriei publice într-un palier suportabil raportat la PIB, scăderea în timp a acesteia ca pondere în PIB pentru a o face finanţabilă pe termen lung şi un deficit care să nu sugrume creşterea economică. Nivelul pe care l-am calculat de deficit public acceptabil pe termen mediu este cel numit MTO, pe termen mediu. Dacă se întâmplă un an să nu fie aşa, nu este o catastrofă, dar să nu fie depăşit acest nivel cu 6 -7 procente. Dacă este depăşit cu un procent, unu şi jumătate, două, nu se întâmplă nicio catastrofă’, a explicat Rădulescu în cadrul unei conferinţe de specialitate.

În opinia sa, un deficit de bugetar de 3% din PIB ar fi suportabil, având în vedere rezervele aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice. ‘Să nu uităm că avem, în momentul de faţă, o datorie publică brută undeva pe la 40%, dar datoria publică netă, din care scădem fondul acela, buffer-ul, pe care îl are la dispoziţie Ministerul Finanţelor şi care este de 4 – 5% din PIB, ne-ar acoperi pentru un an, fără probleme, un deficit mai mare, dar pentru un an, nu pentru trei, nici pentru cinci!’, a mai spus reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, dacă anul viitor se ajunge la un deficit de 3,5% din PIB, riscul este ca România să se împrumute mult mai scump decât o face în prezent. ‘Noi dacă intrăm într-un deficit de 3,5% să spunem, anul viitor, cu siguranţă nu ne vom mai împrumuta la costurile la care ne împrumutăm astăzi, ci duble dacă nu triple. Şi atunci vom ajunge în situaţia în care creşterea deficitului nu se va duce decât în plăţi de dobânzi’, a precizat Rădulescu.

La rândul său, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, susţine că angajamentul noului Guvern este important, având în vedere că este decis să fie foarte grijuliu cu cheltuielile. ‘Comisia Europeană spune că putem să ducem deficitul până la 3% din PIB. Dar 3% este nivelul maxim. Pentru România, a atinge 3% este nivelul de pericol, pentru că de acolo, oricând poţi să te duci la 4% la 5% pentru dacă ai dat drumul la cheltuieli. Aşa că trebuie să ne întoarcem la acest deficit strâns’, a explicat Vasilescu.

Acesta a precizat că, în cazul în care toate măsurile anunţate vor fi acceptate, Guvernul trebuie să echilibreze cheltuielile, pentru că acestea nu pot să sară peste un deficit optim.

Pe de altă parte, Eugen Rădulescu este de părere că salariile se pot mări şi micşorând numărul de salariaţi, iar actualul Guvern, fiind unul de tehnocraţi, îşi poate permite acest lucru, având în vedere că nu participă la alegeri.