Planul Juncker ar putea creşte PIB-ul României cu 0,95 puncte procentuale pe an, în varianta pesimistă – studiu

‘Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creştere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcţiei impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creştere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creştere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susţinerea tendinţei actuale a economiei româneşti, deci la o creştere susţinută a PIB-ului de aproximativ 2,85 – 3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creştere anuală pentru 2015 şi 2016 de aproximativ 2,7 şi 2,9 procente şi încorporează noul aport investiţional’, se arată în document.

Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rată de creştere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariţia crizei economice în România.

‘În condiţiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creşterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului anual de 4,75 pp’, informează sursa citată.

Documentul reliefează faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker, reacţie cauzată de piaţa de capital din România.

‘România se confruntă cu diminuarea investiţiilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat: formarea brută de capital fix, adică bunurile achiziţionate pentru a fi folosite în procesul de producţie, a scăzut în sectorul privat cu aproape 44% în anul 2009, faţă de anul 2008, şi cu peste 20% în sectorul public în aceeaşi perioadă. Mai mult, în anii 2013 şi 2014, investiţiile private îşi menţin scăderea anuală, iar în anul 2014 se diminuează şi investiţiile publice comparativ cu anul anterior. Îngrijorător este faptul că mediul privat din România manifestă un interes redus pentru planul Juncker. O astfel de lipsă de reacţie este cauzată, într-o bună măsură, de dezvoltarea scăzută a pieţei de capital din România, dar şi de lipsa de modalităţi prin care investitorii privaţi pot accesa fondurile puse la dispoziţie’, se arată în document.

Potrivit acestuia, România are nevoie de resursele puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice (FEIS) pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul UE.

‘De pildă, faţă de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate şi educaţie primară, educaţie superioară şi formare profesională şi penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor şi inovare’, menţionează sursa citată.

De asemenea, studiul precizează că planul de investiţii al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investiţiilor, cu 15% în anul 2014 faţă de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investiţiilor private. În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiţii de până la 315 miliarde euro din surse publice şi private, pe baza garanţiei UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică şi la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investiţiilor în economia reală.

Planul de investiţii este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional.