Proceduri privind desfăşurarea alegerilor locale din 5 iunie 2016

Votarea va începe la ora 7.00 şi se va încheia la ora 21.00, odată cu închiderea urnelor. Alegătorii vor primi trei buletine de vot pentru consilieri locali, consilieri judeţeni şi primari, acestea fiind cele trei categorii de reprezentanţi care vor fi aleşi direct la scrutinul local din 2016. Astfel, consilierii locali şi cei judeţeni sunt aleşi în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în timp ce primarii sunt aleşi în urma scrutinului uninominal.

Pentru ca buletinul de vot să nu fie declarat nul, ştampila cu menţiunea ‘Votat’ se aplică în interiorul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului care se doreşte a fi ales. După aplicarea ştampilei, cetăţenii îndoaie buletinul de vot şi îl introduc în urne. Introducerea buletinului de vot în altă urnă decât cea destinată candidaturii nu atrage după sine nulitatea votului.

După introducerea buletinului de vot în urnă, alegătorii trebuie să predea ştampila membrilor secţiei de votare, care au obligaţia să ştampileze actul de identitate, cu data scrutinului şi menţiunea ‘Votat’.

Accesând Registrului electoral de pe site-ul registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi şi deci la care pot vota, cu toate datele de localizare a acesteia.

***

La fel ca în 2012, şi în 2016 primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat ales acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală, fără să mai fie nevoie de un al doilea tur de scrutin.

Spre deosebire de alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, la care românii din străinătate pot vota şi în ţara în care au domiciliul sau reşedinţa, la alegerile locale, şi deci şi la scrutinul din iunie 2016, nu vor putea vota cetăţenii români care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.

În schimb, în funcţie de legislaţia ţării în care cetăţenii români au domiciliul sau reşedinţa, aceştia pot sau nu vota la alegerile locale din acele ţări. La nivelul Uniunii Europene (UE), funcţioneză, în ceea ce priveşte alegerile locale şi cele europarlamentare, principiul reciprocităţii, potrivit căruia fiecare stat membru permite tuturor cetăţenilor europeni să voteze la cele două tipuri de scrutin, cu condiţia să aibă domiciliul sau reşedinţa în statul respectiv. Astfel, cetăţenii români stabiliţi în străinătate (cu domiciliul sau reşedinţa), pot vota la alegerile locale şi cele europarlamentare în oricare dintre cele 28 de state ale UE.

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români din ţară, restricţiile privind locul în care votează sunt mai mari decât în cazul celorlalte tipuri de alegeri, la care se poate vota pe liste speciale sau suplimentare. Astfel, la alegerile locale se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care alegătorul îşi are domiciliul şi numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu.

În situaţia în care anumiţi alegători cu drept de vot au fost omişi din lista electorală permanentă a unei secţii de votare, dar care fac dovada că domiciliază în raza secţiei respective, pot vot fiind însă înscrişi în lista electorală suplimentară întocmită de preşedintele biroului electoral al secţiei.

Totodată, cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă localitate cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor, pot vota în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

De menţionat că Legea 288 din 2015 privind votul prin corespondenţă nu se aplică la alegerile locale din 2016, primul scrutin la care cetăţenii români din străinătate putând vota prin această modalitate, fiind cel parlamentar, din decembrie 2016.