Zegrean: În Europa, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi – atât în Codul penal (Cp), cât şi în Legea 78/2000.

‘E destul de complicat lucrul acesta, dar încă nu am luat nicio decizie. Lucrurile sunt în studiu la Curte. Chiar am luat cu foarte mare seriozitate în discuţie şi în studiu lucrurile acestea. Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă – reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas’, a afirmat şeful CCR, într-o emisiune difuzată duminică la Digi 24.

Referitor la sesizările primite la CCR privind neconstituţionalitatea prevederilor referitoare la abuzul în serviciu, Zegrean a spus că există mai multe dosare care vor fi analizate, dar că cererea despre care s-a vorbit în spaţiul public nu este făcută de Alina Bica, fost şef DIICOT, ci de alte două persoane din dosar.

El a menţionat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, preşedintele Curţii a admis că aceasta poate fi discutată.

‘Ea poate da naştere la discuţie, poate da naştere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun – în Codul penal este definită infracţiunea ca atare şi este stabilită o sancţiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp şi atunci se poate pune întrebarea dacă definiţia este cea din Codul penal şi cea din art. 13 alin.2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema – avem două infracţiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeaşi infracţiuni de abuz în serviciu definită şi acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de ţară’, a explicat şeful CCR.

Despre necesitatea sancţionării acestei infracţiuni, în prezent, în România, el a arătat că stabilirea şi definirea infracţiunilor reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului.

‘Nimeni nu poate să-l oblige nici să sancţioneze, nici să nu sancţioneze. (…) Nu este problema noastră. Noi trebuie să spunem doar dacă se respectă sau nu se respectă Constituţia prin aceasta. Ori, dacă am lua orice infracţiune, nu putem să analizăm să spunem că nu respectă drepturile omului pentru că s-a stabilit sancţiune pentru o infracţiune dată. Nu este nici treaba judecătorului ordinar, nici treaba judecătorilor de la CCR să spună dacă o faptă trebuie sau nu incriminată. (…) Acum eu nu cred că orice încălcare de lege de către un funcţionar public poate fi sancţionată ca abuz în serviciu. Sigur că trebuie analizate de la caz la caz şi de la situaţie la situaţie. De fapt, dacă citim cu bună credinţă definiţiile atât din Cp, cât şi din lege, lucrurile sunt destul de clare – sigur că nu le convine că sunt trimişi în judecată şi trebuie să răspundă penal pentru faptele lor. Cui i-ar conveni?’, a subliniat el.