Comisia Europeană a dat Poloniei un avertisment formal pe tema statului de drept

‘Am decis astăzi să trimitem autorităţilor poloneze un aviz asupra statului de drept’, a anunţat vice-preşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, regretând faptul că Varşovia şi Bruxelles-ul ‘încă nu au reuşit să găsească soluţii’.

Comisia Europeană a lansat pe 13 ianuarie etapa preliminară a unei investigaţii privind respectarea statului de drept în Polonia, în cadrul căreia au fost examinate două legi impuse de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune de orientare eurosceptică ce a preluat conducerea executivului şi a legislativului de la Varşovia în urma alegerilor din luna octombrie.

Măsura anunţată miercuri este etapa care succede celei iniţiate în ianuarie. Într-o fază finală a acestui proces s-ar putea ajunge chiar la suspendarea dreptului de vot al Poloniei, decizie care însă nu poate fi adoptată doar de Comisie, ea necesitând un vot prin majoritate calificată în Consiliul European.

Întrebat despre posibilitatea unei astfel de evoluţii, Timmermans a răspuns că nu vrea ‘să speculeze’, menţionând totodată că dialogul cu guvernul de la Varşovia va continua. De asemenea, el a susţinut că executivul comunitar nu are intenţia să se implice în dezbaterea politică internă din Polonia.

Într-o primă reacţie venită de la Varşovia, ministrul-adjunct polonez de externe, Konrad Szymanski, a declarat că guvernul polonez rămâne deschis discuţiilor pentru rezolvarea acestei crize, dar a atras atenţia că acest lucru nu înseamnă că Polonia va accepta toate soluţiile detaliate sugerate de Comisie. Aceste soluţii ‘trebuie să corespundă aşteptărilor majorităţii parlamentare (poloneze) şi acesta este cel mai important lucru’, a subliniat oficialul polonez.

Disputele au început de fapt anul trecut, când fostul guvern, condus de liberalii din Platforma Civică (PO), a adoptat un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul Tribunalului Constituţional, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-şi asigure cel puţin controlul asupra acestei instanţe în perspectiva pierderii alegerilor legislative. Dar preşedintele Andrej Duda, provenit şi el din rândurile formaţiunii conservatoare eurosceptice PiS, a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au preluat conducerea executivului conservatorii au revizuit şi ei actul normativ pentru a aduce în Tribunalul Constituţional alţi judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună.

Cea de-a doua lege criticată de Comisia Europeană a condus la demiterea conducerilor şi consiliilor de supraveghere ale televiziunii şi radioului public, conduceri de asemenea numite de fostul guvern liberal, iar actul normativ practic subordonează direct guvernului aceste două instituţii media.