Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare s-a apropiat de 600 de milioane de euro, la 5 luni

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În primele cinci luni din 2016, deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 569,6 milioane de euro, cu 421,5 milioane de euro mai mare faţă de soldul negativ consemnat în acelaşi interval din 2015. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1.913,7 milioane de euro, în scădere cu 6,6% faţă de perioada corespunzătoare din 2015, în timp ce importurile au urcat până la 2.483,3 milioane de euro, reprezentând un salt de 13%, determinat exclusiv de sporirea achiziţiilor de produse agroalimentare din zona intracomunitară”, arată datele MADR.

În primele 5 luni din 2015, România înregistra un deficit pe balanţa balanţa comercială cu produse agroalimentare de 148,1 milioane de euro.

Potrivit statisticii MADR, ţigările, grâul şi porumbul sunt produsele care au adus cele mai mari încasări din exporturi în primele 5 luni din acest an, respectiv 969,6 milioane de euro. Astfel, în perioada menţionată au fost exportate în spaţiul intra şi extracomunitar 24.900 tone de ţigări, în valoare 354 de milioane de euro, două milioane de tone de grâu (345,3 milioane de euro) şi 1,063 milioane de tone de porumb (270,3 milioane de euro).

În perioada menţionată au crescut exporturile de grâu cu 772.400 tone (+88,2 milioane de euro), cele cu seminţe de floarea-soarelui (+14,9 milioane de euro), preparate alimentare (+12,4 milioane de euro), cu ţigări – principalul produs exportat – (+10,8 milioane de euro), animale vii din specia bovine precum şi ovine sau caprine (+9,7 milioane de euro şi respectiv +9,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+8,1 milioane de euro) şi carne de porc (+4,7 milioane de euro).

Pe de altă parte, au fost înregistrate scăderi la exporturile de ulei de floarea-soarelui (-29,7 milioane euro), orz (-27,6 milioane euro), turte din extragerea grăsimilor vegetale (-15,9 milioane de euro), boabe de soia (-7,4 milioane de euro), carne de pasăre (-6,5 milioane de euro) şi seminţe de rapiţă (-2,5 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare în primele 5 luni din acest an, topul a fost dominat de produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi cu o valoare de 97,1 milioane de euro (48.800 tone), de carnea de porc – 96 de milioane de euro (63.800 tone) şi preparatele alimentare – 88,5 milioane de euro (23.300 tone).

Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, importurile au avansat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare şi în principal la: grâu (+25,5 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+23,9 milioane de euro), având de altfel cea mai mare pondere în structura importurilor, preparate alimentare (+18,9 milioane de euro), ciocolată (+17,3 milioane de euro), banane (+16,1 milioane de euro), brânzeturi (+15,9 milioane de euro), tomate (+13,3 milioane de euro), citrice (+12,9 milioane de euro), legume (+12,3 milioane de euro), cafea (+11,3 milioane de euro) şi carne de pasăre (+6,2 milioane de euro).

Cantitativ, cele mai mari creşteri ale importurilor s-au consemnat la: grâu (+128,1%), lapte şi smântână (+50,9%), produse zaharoase fără cacao (+48,8%), tomate (+47,4%), mere, pere şi gutui proaspete (+33,6%), brânzeturi (+32,8%), banane (+31,7%), legume (+29,0%), ciocolată (+21,8%) şi, cafea (+20,1%).

În schimb, în perioada menţionată s-au redus importurile de şroturi de soia (-18,4 milioane de euro) şi de seminţe de floarea-soarelui (-4,8 milioane de euro). De asemenea, volumul importurilor de porumb a scăzut cu 620.300 tone (-86,3 milioane de euro). În acelaşi timp, livrările externe de porumb au marcat un declin cantitativ de 1,34 de milioane de tone (-55,9%), veniturile obţinute fiind diminuate cu 214 milioane de euro faţă de perioada similară din 2015.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în schimburile de produse agroalimentare, în condiţiile în care livrările către statele membre au avut o pondere valorică de 60,3% din total exporturi, iar achiziţiile intracomunitare au deţinut o pondere de 82,2% din total importuri.