Deşi România a avut creştere economică în ultimii ani, câştigurile au ajuns la cei mai bogaţi 1% dintre cetăţeni – studiu

Deşi România a înregistrat o creştere economică anuală solidă, în general peste cea din Bulgaria şi de mai multe ori cea mai ridicată creştere anuală din Uniunea Europeană, câştigurile economice înregistrate de această ţară nu au fost distribuite echitabil, ci au ajuns în mod disproporţionat la cei mai bogaţi 1% dintre cetăţeni, potrivit noului infografic lansat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FesRomânia).
Economica.net - joi, 30 mart. 2017, 18:46
Deşi România a avut creştere economică în ultimii ani, câştigurile au ajuns la cei mai bogaţi 1% dintre cetăţeni - studiu

Infograficul se referă la veniturile materiale ale celor mai săraci 10% dintre cetăţenii României, în comparaţie cu alte state europene, după intrarea în Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al FesRomânia, remis joi AGERPRES, infograficul vine să argumenteze că evoluţia celor mai săraci 10% dintre cetăţeni a fost diferita între România şi Bulgaria, deşi cele două state au avut un parcurs economic de convergenţă economică similar.

‘În anul 2007, media anuală a câştigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetăţenii celor două ţări era apropiată, respectiv 556 de euro pe an în România şi 548 de euro pe an în Bulgaria. Totuşi, în 2015, sumele erau foarte diferite, cu media anuala a câştigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetăţenii Bulgariei la 1.339 de euro, pe când aceeaşi medie pentru România era de numai 714 euro pe an, adică 60 de euro/lună, de 10 ori mai puţin decât media UE. Astfel, în timp ce venitul celor mai săraci 10% dintre cetăţenii bulgari a crescut cu 144%, veniturile celor mai săraci 10% dintre români au crescut cu doar 28%. Media europeană a câştigurilor celor mai săraci 10% dintre cetăţeni este de 8.025 de euro pe an’, se spune în comunicat.

Infograficul arată şi evoluţiile intermediare ale veniturilor materiale pentru această categorie de cetăţeni, iar acestea sugerează că diferenţa dintre cele două ţări a survenit ca urmare a unei strategii diferite de adaptare la criza economică. În timp ce recuperarea Bulgariei a avut în vedere şi creşterea veniturilor celor mai săraci 10% dintre cetăţeni, acest curs de acţiune nu a fost o prioritate şi pentru România, conform sursei citate.

‘Această disproporţie a veniturilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetăţenii României şi Bulgariei s-a păstrat şi în ceea ce priveşte raportul cu veniturile celor mai bogaţi 1% dintre cetăţenii acestor state, luate ca procent din veniturile totale naţionale. Astfel, dacă în anul 2007, cei mai săraci 10% dintre români obţineau 1,9% din veniturile naţionale, în timp ce primii 1% dintre români obţineau 6% din veniturile naţionale, raportul din Bulgaria era relativ similar, cu 1,8% pentru cei mai săraci 10% şi 6,2% pentru cei mai bogaţi 1%. Peste timp, Bulgaria a păstrat acest raport, iar în anul 2015 cei mai săraci 10% obţineau 2,2% din venitul naţional, în timp ce cei mai bogaţi 1% obţineau 6,4%. Spre deosebire, raportul dintre cei mai săraci 10% dintre români şi cei mai bogaţi 1% dintre români s-a modificat semnificativ, ajungând la 1,5% din venitul naţional pentru cei mai săraci 10% dintre români şi 8,3% pentru cei mai bogaţi 1% dintre români’, se arată în document.

Similar, comparaţia cu Uniunea Europeană arată că, în România, cei mai săraci 10% dintre cetăţeni obţin de departe cel mai scăzut procent din venitul naţional, cu 1,5%. Media UE-28 la acest indicator este de 2,8% din venitul naţional pentru cei mai săraci 10% din fiecare stat membru.

‘Aceste cifre demonstrează că în ciuda faptului că România a înregistrat o creştere economică anuală solidă, în general peste cea din Bulgaria şi de mai multe ori cea mai ridicată creştere anuală din Uniunea Europeană, câştigurile economice înregistrate de către România nu au fost distribuite echitabil, ci au ajuns în mod disproporţionat către cei mai bogaţi 1% dintre români’, sunt concluziile infograficului.

Te-ar mai putea interesa și
Ministerul Energiei: Facturile la gaze naturale s-au ieftinit în aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15%
Ministerul Energiei: Facturile la gaze naturale s-au ieftinit în aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15%
Preţurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% faţă de preţurile maximale plafonate, a anunţat, miercuri, Ministerul Energiei....
Marcel Ciolacu: Datoria publică va ajunge la 48-49% din PIB în acest an. A fost un vârf de plăți și este normal
Marcel Ciolacu: Datoria publică va ajunge la 48-49% din PIB în acest an. A fost un vârf de plăți și este normal
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă la Buzău, că datoria publică va ajunge anul ...
ONRC: Peste 6.000 de companii și-au suspendat activitatea în primul trimestru din 2024, în creștere cu 33%
ONRC: Peste 6.000 de companii și-au suspendat activitatea în primul trimestru din 2024, în creștere cu 33%
Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele trei luni din 2024 a fost de 6.014, în creştere cu peste ...
Burduja încă așteaptă datele cerute societății Nuclearelectrica pentru a aproba continuarea proiectului centralei SMR de la Doicești
Burduja încă așteaptă datele cerute societății Nuclearelectrica pentru a aproba continuarea proiectului centralei SMR ...
La trei săptămâni de la decizia surprinzătoare a Guvernului de a nu merge mai departe cu proiectul centralei cu reactoare ...